Marin Moraru – Premiul de Excelență la TIFF 2015
https://www.ziarulmetropolis.ro/marin-moraru-premiul-de-excelenta-la-tiff-2015/

Marin Moraru, unul dintre cei mai îndrăgiţi actori români, cu o carieră în film şi teatru ce se întinde pe şase decenii, va fi distins cu Premiul de Excelenţă la cea de-a 14-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film Transilvania (29 mai – 7 iunie). Trofeul îi va fi decernat sâmbătă, 6 iunie, la gala de închidere de la Teatrul Naţional din Cluj.

Un articol de Petre Ivan|21 mai 2015

Spectatorii TIFF vor avea ocazia să îl (re)vadă pe marele actor Marin Moraru alături de Toma Caragiu și Octavian Cotescuîntr-unul dintre cele mai renumite roluri ale sale, în comedia Operațiunea Monstrul (1976), regizată de Manole Marcus, după un scenariu de Titus Popovici.

În film, un grup de cinci bărbaţi pleacă fără ştirea nevestelor într-o expediţie în Deltă unde, la pescuit și la vânătoare, ajung în situaţii dintre cele mai neașteptate. Proiecția specială, în prezența lui Marin Moraru, va avea loc sâmbătă, 6 iunie, ora 14.15,la Cinema Arta.

Despre Marin Moraru

Marin Moraru s-a născut pe 31 ianuarie 1937, la București. După absolvirea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.Caragiale” în 1961, sub

Marin Moraru, fotografiat de Simion Buia pentru Ziarul MetropolisCitiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/marin-moraru-actorul-rolului-bine-facut/

Marin Moraru, fotografiat de Simion Buia pentru Ziarul MetropolisCitiți în Ziarul Metropolis > https://www.ziarulmetropolis.ro/marin-moraru-actorul-rolului-bine-facut/

îndrumarea lui Dinu Cocea, Marin Moraru a jucat pe scena Teatrului Tineretului timp de trei ani, apoi la Teatrul de Comedie și Bulandra.

Cariera în film și-a început-o în 1966, cu Haiducii, alături de Ion Besoiu, Toma Caragiu, Amza Pellea și Colea Răutu. Actorula devenit foarte popularîn România anilor ’70 și ’80, când a avut roluri importante în filme regizate de Manole Marcus (Actorul și sălbaticii), Dan Pița (Concurs, Faleze de nisip, Filip cel bun), Mircea Drăgan (Chirița în Iași) sau Horea Popescu (Cuibul de viespi).

Din 1971, Marin Moraru joacă pe scena Teatrului Național din București, având în paralel roluri în peste 20 de filme. Timp de șase ani, a predat actoria la IATC, carieră pe care a abandonat-o în 1980 pentru a se dedica în totalitate celei de la TNB – unde din 2002 este societar de onoare – și de pe marele ecran.

A avut partituri îndelung aplaudate în spectacole celebre, în regia unor nume ca Mihai Măniuțiu, Lucian Pintilie, Liviu Ciulei, Ion Cojar, Alexandru Dabija, Sanda Manu, Radu Beligan.

În 2002, Marin Moraru a apărut, alături de Mathieu Kassovitz, Marcel Iureș și Horațiu Mălăele în producția lui Costa Gavras,Amen.,care a intrat în competiția pentru Ursul de Aur la Berlin și a câștigat premiul César pentru scenariu.

În 2009, actorul a fost recompensat cu Premiul Gopo pentru întreaga carieră, primind astfel recunoașterea industriei cinematografice din România.

Și în acest an, Premiul de Excelență TIFF 2015 este oferit de Mercedes-Benz România.

Portretul lui Marin Moraru, realizat de Marius Miron pentru Ziarul Metropolis

Foto: Marin Moraru – Simion Buia

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.