Maurice Pialat – retrospectivă pentru regizorul care a regizat 11 filme
https://www.ziarulmetropolis.ro/maurice-pialat-retrospectiva-pentru-regizorul-care-a-regizat-11-filme/

Maurice Pialat (1925 – 2003), regizorul cu una dintre cele mai pasionante biografii din lumea filmului, va fi celebrat la cea de-a patra ediţie a Les Films de Cannes à Bucarest, printr-o amplă retrospectivă.

Un articol de Andrada Văsii|24 octombrie 2013

Maurice Pialat (1925 – 2003), regizorul cu una dintre cele mai pasionante biografii din lumea filmului, va fi celebrat la cea de-a patra ediție a Les Films de Cannes à Bucarest, printr-o amplă retrospectivă.

Anul acesta se împlinesc 10 ani de la dispariția celui care a marcat profund cinematografia franceză și carierele unor actori ca Sandrine Bonnaire, Gérard Depardieu sau Isabelle Huppert.

Actrița pe care Pialat a descoperit-o pe când avea 15 ani, Sandrine Bonnaire, și partenera lui de viață timp de 20 de ani, Sylvie Pialat, vor vorbi despre filmele sale la București, în primul weekend al Les Films de Cannes à Bucarest. Zece filme, majoritatea succese de critică și de public, vor fi proiectate în prezența acestora.

Sâmbătă, la Cinema Studio, de la ora 17.00, după proiecția documentarului Maurice Pialat, l’amour existe (ora 14.00) și a filmului À nos amours (ora 15.30), va avea loc  o discuție despre opera lui Maurice Pialat moderată de scenaristul și regizorul Răzvan Rădulescu. Invitați: Sylvie Pialat, Sandrine Bonnaire și Nick James (redactorul-șef „Sight & Sound”).

11 lungmetraje (dintre care unul de televiziune) în 27 de ani, zeci de proiecte și idei rămase doar pe hârtie, producții dificile, întrerupte de nenumărate ori, și o reputație de cineast exigent și imprevizibil – Maurice Pialat a avut un traseu greoi și atipic în lumea filmului. Filmele sale sunt profund legate de viața sa.

Relațiile de familie, iubirile sale, moartea celor dragi, apariția unicului său copil, obsesiile sale, toate se regăsesc în scenariile pe care le-a transpus pe ecran, dar și în cele care nu s-au concretizat niciodată. Din cele 11 lungmetraje, șase au fost întrerupte o perioadă din diverse motive, în special din cauza conflictelor și a lipsei banilor.

O retrospectivă impresionantă pentru Maurice Pialat

„Pentru mine, filmele lui sunt spectaculoase. Mă fascinează amestecul de sarcasm și tandrețe cu care-și tratează personajele, felul direct și nepretențios în care povestește și mai ales curiozitatea lui autentică. Văzându-i filmele, ai sentimentul că improvizează mereu, că a plecat la drum fără un plan clar, dar filmul se construiește viu și surprinzător din descoperirile pe care le face, iar în final totul pare la locul lui, nu te-ai gândi să schimbi un cadru sau o nuanță de interpretare”, spune regizorul Radu Muntean.

Retrospectiva va fi prezentată la București de Sylvie Pialat, partenera de viață, coscenarista unora dintre filmele celebrului cineast și fondatoarea companiei Les Films du Worso.

La 22 de ani, l-a cunoscut pe Maurice Pialat  platourile de filmare ale peliculei À nos amours și i-a devenit cea mai apropiată colaboratoare, rămânându-i alături până la sfârșitul vieții. Fiul lor, născut în 1991, pe când Pialat avea 66 de ani, a jucat în filmul Le Garçu, la doar patru ani. „Timp de 20 de ani, eu și Maurice nu am stat despărțiți niciodată. Nici măcar o zi”, mărturisea ea într-un interviu pentru „Le Nouvel Observateur”.

La începutul anului, Sylvie Pialat a donat Cinematecii Franceze notițe, scenarii, manuscrise, fotografii, caiete, corespondență, afișe, și circa 40 de tablouri pictate de regizor. Cinemateca le-a reunit într-o expoziție numită „Maurice Pialat, peintre et cinéaste”.

Maurice Pialat Le Garcu

Imagine din filmul „Le Garcu“ – regizat de Maurice Pialat

Maurice Pialat nu a avut priză doar la critica de film, ci și la public. Nous ne vieillirons pas ensemble, un film autobiografic despre dilemele unui bărbat cu o viață amoroasă complicată, a fost un succes răsunător în sălile din Franța, în anul 1972, cu peste 1,7 milioane de spectatori.

Foarte popular a fost și Loulou (1980), cu Isabelle Huppert și Gérard Depardieu în rolurile principale, prezentat în selecția oficială la Cannes, care a avut aproape un milion de spectatori în Franța și a fost nominalizat la trei premii César, inclusiv pentru Cel mai bun film.

Aproape un milion de bilete vândute a avut și À nos amours (1983), povestea aventurilor amoroase ale unei tinere. Filmul a lansat cariera actriței Sandrine Bonnaire și a fost premiat cu trofeul César pentru Cel mai bun film și Cea mai bună interpretare feminină.

Recordul lui Maurice Pialat în materie de box office – 1,8 milioane de spectatori – este Police (1985), cu Sophie Marceau și Gerard Dépardieu, un film surprinzător și antrenant despre lumea legii și cea a fărădelegii, legate printr-o poveste de dragoste. Sous le Soleil de Satan, premiat cu Palme d’Or în 1987, l-au confirmat drept pe unul dintre cei mai importanți autori de film.

Van Gogh (1991), un film despre ultimele 67 de zile din viața pictorului Vincent Van Gogh, a fost selecționat în competiția Festivalului de la Cannes și a fost distins cu Premiul César pentru Cel mai bun actor în rol principal (Jacques Dutronc). Ultimul său film, Le Garçu (1995), este o declarație de dragoste către fiul său, Antoine Pialat, care își joacă propriul rol, alături de Gérard Depardieu. Tatăl trăiește din plin „senzația că n-a iubit și că n-a fost iubit vreodată mai mult ca acum”.

Info:

Biletele se vând separat pentru fiecare dintre cele trei cinematografe.

Intrarea este liberă la proiecțiile de scurtmetraje, la filmele lui Steven Spielberg, la discuții și masterclass-uri.

Foto credit: Les Films de Cannes à Bucarest, Maurice Pialat

12
/07
/16

INTERVIU Născut în 1992, Ion Indolean este critic de cinema şi, mai nou, regizor. Primul său film, experimentalul „Discordia”, a câştigat premiul pentru cel mai bun debut românesc la TIFF. „Nu-mi plac regulile, convenţiile, normele”, spune Ion Indolean, a căruit radicalitate i-a intrigat pe mulţi dintre cei care i-au văzut filmul.

12
/07
/16

„Caravana filmului românesc – Capodopere ale cinematografiei naţionale” continuă periplul prin ţară după ce, timp de o săptămână, publicul din Tulcea a fost invitat să vizioneze unele dintre cele mai frumoase filme româneşti realizate în ultimii ani.

11
/07
/16

Un concert al trupei Blazzaj, prezentarea unei noi lucrări video-muzicale semnate de Thy Veils, un workshop de film documentar susţinut de regizorul Răzvan Georgescu şi un atelier de bandă desenată coordonat de ilustratoarea Sorina Vazelina sunt evenimentele conexe proiecţiilor de film la cea de-a treia ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care are loc între 14 şi 17 iulie la Timişoara şi Gottlob.

07
/07
/16

Programul intitulat „Revoluție în realism. Noul cinema românesc” găzduit în iunie de faimosul centru cinematografic de pe malul Tamisei, British Film Institute, se va încheia in iulie cu trei proiecții suplimentare, găzduite de ICR Londra în cadrul unei secțiuni speciale a Cinematecii românești. Astfel, în 7, 11 și 14 iulie vor avea loc proiecțiile filmelor „California Dreamin’’” (2007), în regia lui Cristian Nemescu, „Francesca” (2009), în regia lui Bobby Păunescu, și „Domestic” (2011), în regia lui Adrian Sitaru.

07
/07
/16

Au trecut mulţi ani de când cel cunoscut ca Tarzan a părăsit jungla africană şi şi-a asumat o nouă identitate ca Lordul Greystoke, John Clayton al III-lea. Warner Bros. Pictures şi Village Roadshow prezintă „Legenda lui Tarzan”, un film cu Alexander Skarsgard, Samuel L. Jackson, Margot Robbie, Djimon Hounsou, Jim Broadbent şi Oscar Christoph Waltz.

06
/07
/16

Scarlett Johansson este actrița ale cărei filme au avut cele mai mari încasări de-a lungul timpului. Potrivit portalului Box Office Mojo, filmele în care Johansson a jucat au generat încasări de peste 3,3 miliarde de dolari în cinematografele nord-americane.

06
/07
/16

„Bacalaureat”, filmul care i-a adus lui Cristian Mungiu premiul de regie la Cannes, „România: patru patrii”, cel mai nou documentar al lui Alexandru Solomon, și o proiecție aniversară cu „Marfa și banii”, de Cristi Puiu, în prezența actorului Alexandru Papadopol se numără printre evenimentele dedicate cinematografiei române la cea de-a treia ediție a Festivalului Ceau, Cinema! de la Timișoara și Gottlob (14-17 iulie).

05
/07
/16

Regizorul iranian Abbas Kiarostami a decedat la Paris la vârsta de 76 de ani. Kiarostami, care a câștigat Palme d'or la Cannes în 1997 pentru filmul Taste of Cherry , a părăsit Teheranul săptămâna trecută pentru a se trata în Franța. Agenția oficială de știri iraniană IRNA a anunțat că rămășițele sale vor fi repatriate în Iran pentru a fi înhumate.

04
/07
/16

Comedia de succes „Două lozuri”, de Paul Negoescu, thriller-ul german „Victoria”, de Sebastian Schipper, care a încântat publicul şi critica la Festivalul de la Berlin în 2015, şi „Belgica”, noua dramă a belgianului Felix van Groeningen, se numără printre surprizele celei de-a treia ediţii Ceau, Cinema! (14-17 iulie).

02
/07
/16

Sâmbătă, pe 2 iulie, are loc Noaptea Lungă a Filmelor Scurte, evenimentul care pune pe acelasi ecran scurtmetraje premiate la Oscar, Cannes, Sundance sau Cesar, mai exact 28 de povești din 15 colțuri ale lumii. În București maratonul va aduce la viață Pavilionul Central Romexpo, devenit astfel cel mai mare spațiu cinematografic neconvențional, cu 10.000 de metri pătrați dedicați filmelor scurte. Accesul la eveniment se face începând cu ora 20.00 iar proiecțiile încep la ora 21.00.

01
/07
/16

A 89-a ediție a galei premiilor Oscar se va desfășura în 26 februarie 2017 la Los Angeles, a anunțat joi Academia care organizează marea sărbătoare a filmului. Lista completă a nominalizărilor va fi dezvăluită în 24 ianuarie, după un vot deschis între 5 și 13 ianuarie celor circa 6.200 de membri ai Academiei de arte și științe cinematografice.

01
/07
/16

Din 22 iulie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România Francofonia, cel mai recent film al renumitului regizor rus Alexander Sokurov. Câștigător al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Veneția și proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia explorează un episod controversat din timpul celui de-al doilea război mondial: soarta operelor de artă din Muzeul Luvru, în timpul ocupației naziste.