Max Hermann Maxy, artistul cameleon
https://www.ziarulmetropolis.ro/max-hermann-maxy-artistul-cameleon/

Printre artiştii care au schimbat modul în care ne raportăm la artă se numără şi Max Hermann Maxy (Brăila, 1895- Bucureşti, 1971). El este doar unul dintre artiştii români care au reuşit să uimească o lume cu lucrările lor. Un articol de Mihaela Ion.

Un articol de Ziarul Metropolis|15 iunie 2021

În cadrul expoziţiei retrospective din 1965, M. H. Maxy era considerat un artist ale cărui picturi pot fi interpretate  pe două planuri, cel al contemporaneităţii pe care o reprezinta şi cel a unui nou mod de exprimare plastică.

Max Hermann Maxy a urmat cursurile Şcolii de Arte Frumoase până în anul 1915, unde i-a avut profesori pe Francisc Şirato la desen şi pe Camil Ressu la pictură. De la expoziţia organizată în anul 1918 alături de I. Ross şi I. Steurer în Iaşi, în anul 1920 în Bucureşti, la sala Cercului Unirea, a avut loc o expoziţie personală cu opere realizate în Moldova. De asemenea, a avut şansa de a-l avea pe Arthur Segal drept pictor îndrumător la Berlin.

În fiecare perioadă artistică, Maxy a avut capacitatea de a se adapta schimbărilor, de a-şi recreea stilul în asemenea manieră şi în aşa fel încât acesta să răspundă cerinţelor sociale, culturale şi politice.  În 1926 a realizat decoruri de teatru pentru trupa Vilna,  pentru piesele lui Ion Minulescu, Andre Gide şi Luigi Pirandello, iar în anul 1939 a creat decorurile pentru diferite piese de teatru jucate pe scena Studioului Teatrului Baraşeum. În anul 1928, după desfiinţarea Academiei de Artă modernă decorativă, a organizat Studioul de artă decorativă, considerând a fi necesar pentru artişti un astfel de spaţiu de lucru pe Calea Victoriei. S-a alăturat grupului avangardist Contimporanul, expunând alături de Al. Brătăşeanu, Victor Brauner, Marcel Iancu, Miliţa Petraşcu, Vasile Popescu, Georgio di Chirico şi Corneliu Mi[c]hăilescu. Pe lângă activitatea de pictor avangarist, M. H. Maxy a expus obiecte realizate din lemn şi metal în cadrul Salonului Oficial de arhitectură şi artă decorativă, a fost scenograf şi a făcut parte alături de Al. Finţi, Beate Fredanov, Al. Marius din conducerea Studioului Teatrului Baraşeum. De asemenea, tot în anul 1941, când îl vedem la conducerea Studioului Teatrului Baraşeum,  M. H. Maxy a fost şi profesor de pictură la Şcoala de Arte pentru Evrei şi la Universitatea tehnică şi artistică. Din 1945 a fost ales secretar general la Sindicatului Artelor Frumoase, preşedintele în acea perioadă fiind fostul său profesor de pictură Camil Ressu.

Putem observa în stilul său o schimbare odată cu apariţia noului sistem politic socialist, lucrările sale expuse la Sala Dalles, în anul 1945 prezentând Chipuri şi privelişti din Valea Jiului. Maxy a acceptat în lucrările sale şi în subiectele pe care le-a prezentat în cadrul expoziţiei din 1945 o reîntoarcere la formele de expresie ale unei vieţi simple, o reinterpretare a vieţii umane. Perioada socialistă a reprezentat pentru M. H.  Maxy o redescoperire a umanităţii.

Cariera lui M.H. Maxy a continuat să se dezvolte, în anul 1949, când a fost numit Director al Muzeului de Artă al Republicii Populare Române. În anul 1954 a primit titlul de Artist Emerit, iar în 1964 i s-a acordat Ordinul Muncii, clasa a II-a.

Lucrările sale şi renumele său rămân la acelaşi statut impozant şi după 1989; în cazul lui M. H. Maxy putem vorbi este o „gurmanderie estetică” – piaţa de artă este permisivă la adresa lui, întrucât numele său a devenit un brand în sine. Achiziţionarea unei lucrări semnate M. H. Maxy echivalează cu o asumare a unui brand. Lucrările create de artist aidoma cerinţelor socialiste se supun aceluiaşi brand. Lucrările realizate de  M. H. Maxy sunt de cele mai multe ori recunoscute şi de un novice în domeniul artei, nu doar pentru că aceste opere se află într-un spaţiu de consum de cultură precum un muzeu, ci pentru redefinirea meritelor sale de artist şi director de muzeu şi după anul 1990.

Dacă permisivitatea nu este încă o caracteristică a artei, lui M. H. Maxy i s-a oferit statutul de artist, omiţându-i-se trecutul socialist, iar lucrările sale, indiferent de subiect, primesc  o judecată de valoare aproape general valabile. A achiziţiona o lucrare semnată M. H. Maxy echivalează cu o investiţie de succes în artă. M. H. Maxy este considerat un artist avangardist, o valoare tradiţională, un mare maestru al picturii româneşti, şi un orientalist – conform subiectelor de la  licitaţiile sale de artă actuale.

Cazul lui M. H. Maxy este unul insolit. Aidoma capacităţii sale de a se adapta la schimbările artistice, politice, sociale, postum lucrările sale realizează acelaşi lucru. Îşi găsesc şi îşi menţin locul de capodopere ale artei româneşti. De asemenea, cazul lui M. H. Maxy, şi lucrările cu subiecte şi titluri socialiste îşi găsesc un loc în cadrul caselor de licitaţie bucureştene.   M. H. Maxy a murit în anul 1971. Lucrările sale şi-au făcut singure un loc în acest supermarket al artei contemporane, aducând după ele şi renumele său. Se poate vorbi şi despre viceversa propoziţiei de mai sus, afirmând că M. H. Maxy prin statutul său de artist, om al artelor, a putut să confere această aură şi lucrărilor sale prezente în piaţa artei şi în anul 2021.

Mihaela Ion este manager cultural, curator, teoretician de artă și lector la Fundația Calea Victoriei unde susține cursul online Artişti care au schimbat complet felul în care privim arta.

Foto: Artindex.ro, MNAR.

Cazul lui M. H. Maxy este unul insolit. Aidoma capacităţii sale de a se adapta la schimbările artistice, politice, sociale, postum lucrările sale realizează acelaşi lucru. Îşi găsesc şi îşi menţin locul de capodopere ale artei româneşti.

 

 

 



04
/12
/16

Începând cu data de 8 decembrie 2016, la Teatrul Național „I.L.Caragiale” din București va fi deschisă publicului expoziţia „Andy Warhol și Slovacia” - eveniment de amplă rezonanță culturală ce marchează încheierea președinției rotative a Slovaciei în cadrul Consiliului Uniunii Europene (iulie-decembrie 2016).

12
/11
/16

Muzeul Național de Artă al României ne invită, începând cu 16 noiembrie, la o expoziție-medalion, dedicată lui Ștefan Luchian (1868 - 1916), de la moartea căruia se împlinesc o sută de ani. „Punte între două lumi – Florile lui Luchian” deschide programul medalioanelor tematice care vor fi incluse periodic în expozițiile permanente ale MNAR.

03
/11
/16

În seara în care am văzut Dorian am vrut să-i cer iertare tehnologiei pentru dățile în care am hulit-o, din conservatorism, și pentru acelea în care am profitat de ea în scopuri pur egoiste. Am reevaluat tehnologia, fie și pentru o oră, cea în care dansul și teatrul s-au unit într-un altfel de spectacol, pe scena de la UNTEATRU.

19
/10
/16

Într-un context în care dansul contemporan are din ce în ce mai multă vizibilitate în peisajul artistic din România, Asociaţia Culturală Control N anunţă un nou spectacol: Dorian, creat de Oana Răsuceanu în jurul unui singur actor-dansator (George Albert Costea), prin îmbinarea dansului contemporan cu proiecţii multimedia. Dorian va fi itinerat în patru spaţii de joc, din patru oraşe diferite: Bucureşti, Timişoara, Craiova şi Ploieşti.

10
/10
/16

Tabloul “Nickelodeon”, realizat de artistul român Adrian Ghenie, a fost vândut pentru suma de 9 milioane de dolari în cadrul unei licitaţii organizate săptămâna trecută la Londra, de casa de licitaţii Christie’s, fiind vorba de un record absolut pentru pictorul român. Tabloul ictat în 2008 a fost expus şi anul trecut la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Bucureşti.

30
/09
/16

Mai multe evenimente dedicate artei contemporane vor fi organizate, în această noapte, cu ocazia celei de a zecea ediţii a Noapţii Albe a Galeriilor (NAG), în București și în alte nouă orașe din țară. Alături de București, la NAG#10 participă Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Craiova, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara.

27
/09
/16

Pe Facebook s-a organizat un protest în fața Ambasadei Rusiei față de decizia Rusiei de a dona 100 de euro pentru campania de achiziționare a „Cumințeniei Pământului”. Protestul va avea loc astăzi (marţi), între orele 17.00 și 17.30, la sediul Ambasadei Rusiei la București. Organizatorii protestului spun că se simt „jigniți” de „bacșișul” Rusiei.

23
/09
/16

Publicul bucureştean e invitat să descopere arta viitorului, între 28 septembrie şi 1 octombrie. Peste 60 de artişti din 8 ţări vor fi prezenți pe scenele de la Cinema Elvira Popescu, The Ark, ARCUB Gabroveni, Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti şi Muzeul Naţional George Enescu pentru 4 seri de spectacole inedite.

20
/09
/16

Cea de-a doua ediție a Trienalei de Arhitectură East Centric a început în weekend în capitală cu deschiderea expoziției principale găzduită de Teatrul Național din București și conferințe susținute de invitați din Japonia, Austria și România. Trienala continuă cu prezentările publice și jurizarea pentru Premii Arhitext East Centric. Toate cele 4 expoziții majore din cadrul Trienalei pot fi vizitate zilnic, între orele 10 și 18, la TNB și ARCUB Gabroveni, până pe 9 octombrie.

16
/09
/16

Timișoara este orașul românesc ales pentru a deveni Capitală Europeană a Culturii în 2021, a anunțat, astăzi (vineri), Steve Green, șeful juriului, într-o conferință de presă desfășurată la sediul Bibliotecii Naționale a României. Oraşele contracandidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 au fost Bucureşti, Cluj-Napoca şi Baia Mare.

16
/09
/16

Bucureștenii sunt invitați să participe, la sfârșitul acestei săptămâni, la evenimentele dedicate împlinirii a 557 de ani de atestare istorică a Capitalei organizate în Piața Constituției și parcurile Cișmigiu și Herăstrău, unde urmează să aibă loc concerte, expoziții, ateliere, spectacole de teatru și parade sau plimbări cu trăsura. Intrarea la toate evenimentele este gratuită.