„Mergeți fără frică în orice galerie sau muzeu, bucurați-vă, supărați-vă, întrebați”
https://www.ziarulmetropolis.ro/mergeti-fara-frica-in-orice-galerie-sau-muzeu-bucurati-va-suparati-va-intrebati/

Un dialog anti-frica de artele vizuale contemporane cu Alexandru Claudiu Maxim, membru al grupării artistice Pastila Roz şi co-autor al primului art vending machine.

Un articol de Cristina Enescu Aky|24 mai 2022

Cover foto: Alexandru Claudiu Maxim

Artiștii vizuali contemporani sunt de fapt niște pluri-artiști: au pregătire în mai multe domenii, lucrează cu instrumente și în medii artistice variate, și se exprimă prin modalități adesea ele însele inedite. Spre exemplu The Art Machine – un proiect în sine un act artistic și cultural, și care la rândul său produce artă (la propriu). Alexandru Claudiu Maxim (artist vizual, editor video, manager The Art Machine, membru al grupării artistice Pastila Roz) vorbește în cele ce urmează despre Pastila Roz (și talentele artistice diverse ale celorlalți doi membri), tangențele și incongruențele conceptelor de „artă” și „consum”, despre implicațiile sociale ale artei vizuale contemporane dar și despre relația acesteia cu publicul mai mult sau mai puțin familiarizat cu ea.

De fapt, o invitație în plus să descoperiți niște artiști interesanți, care au ceva de spus, se exprimă în moduri interesante, și știu și de ce o fac.

Spune-mi trei lucruri pe care îți dorești să le știe publicul despre tine ca artist vizual.

Am 31 de ani, fac artă video, artă digitală, uneori și vizuală, și dezvolt proiectul Art Machine.

Alexandru Maxim – „Wind in my pages”

Povestește-ne despre „tonomatul de artă” – ce este, cum s-a născut și ce „scop în viață” are?

Art Machine e un vending machine de artă,care distribuie serii limitate de câte 100 de lucrări mici, realizate de artiști. Mare parte dintre artiștii cu care am colaborat sunt din domeniul artelor plastice sau ilustratori, de aceea lucrările sunt originale, realizate de mână, e artă adevărată. Dimensiunile sunt cele ale unei cărți de vizită și, în schimbul sumei de 10 lei, îți poți procura o lucrare de la un artist care îți place sau pe care vrei să îl descoperi.

Art Machine a apărut inițial ca un obiect de artă contemporană, menit să provoace vizitatorii unei galerii să interacționeze cu el. Exprima o atitudine ironică legată de percepția asupra artei, ridicând întrebarea dacă și arta de 1 leu are valoare. Dar, de-a lungul timpului, proiectul a evoluat spre obiectivul de a servi ca mini-platformă pentru a introduce artiști deja cunoscuți sau noi unui public care nu este conectat cu scena contemporană de artă. În curând facem 2 ani de când am început proiectul public.

Pe lângă asta, Art Machine prezintă și perspectiva Pastila Roz asupra ce înseamnă arta din prezent în București și are scopul de a realiza legătura dintre artiști contemporani și un public interesat de a cunoaște această scenă. Pornește de asemenea și ca un „joc de-a colecționatul de artă” în miniatură, pe care noi îl considerăm necesar pentru a dezvolta mai multe moduri de a consuma artă. Momentan, Art Machine se află în Librăria Cărturești din ParkLake Mall din București.

Cine sunt și cum ați coagulat artiștii ucraineni prezenți în acest proiect?

Totul a început la vernisajul expoziției Bombe și Oameni, curatoriat de Raluca Ilaria Demetrescu și de Daniel Loagăr de la galeria neconvențională Celula de Artă. Acest eveniment caritabil adunase lucrări de la peste 75 de artiști români și ucraineni la Celula de Artă și la hub-ul cultural Carol 53, și desigur că am contribuit și noi, Pastila Roz, cu lucrări. Acolo am vorbit cu Daniel și ne-am dat seama că putem duce această inițiativă mai departe și după încheierea expoziției în forma în care a fost ea concepută, așa că am pus la dispoziție Art Machine imediat ce a fost disponibil. Cei de la Celula de Artă erau în legătură cu o serie de artiști ucraineni în contextul unor alte proiecte și ne-am coordonat cu ei pentru a obține aceste imagini pe care să le folosim pentru Art Machine iar printuri după lucrările lor au fost vândute pentru a contribui la strângerea de fonduri pentru refugiați. Deși lucrările au fost replici tipărite, nu desene originale, ca de obicei, în situația de față cred că mesajul e mult mai important decât forma și această colecție a fost sold out.

Știu încă din timpul proiectului „Bombe și Oameni” că o parte dintre lucrări sunt realizate chiar înainte de începutul războiului, și au surprins efectiv cât de repede se schimbau lucrurile – de pildă o serie de lucrări sunt realizate din buncărele subterane unde se adăposteau oamenii când au început bombardamentele. De atunci îi urmărim pe mulți dintre ei pe social media, pentru a vedea o perspectivă la cald asupra războiului și vă invit să o faceți și voi: Katia Didyk, Max Moshkovsky, Oleksandr Grekhov, Ievghen Velychev, Anna Ivanenko, Alevtina Kakhidze, Oksana Drachkovska, Natalia Lisova, Olia Fedorova, Oleksandra Ruth, Masha Foya. Despre Sasha și Iryna Degtyarenko nu știm nimic, sunt singurii pe care nu i-am găsit online și nu știm ce fac, din păcate.

Iar Pastila roz ce fel de „tratament” este, creat de cine și pentru cine?

Pastila Roz este o grupare artistică satirică, jovială și indiferentă formată din Beaver, Marian Codrea și cu mine. Anul acesta se împlinesc 10 ani de când există și 5 ani de când activează în București, iar eu m-am alăturat grupării atunci când i-am cunoscut pe Marian și Beaver la București (ei au început grupul la Timișoara în timpul facultății). Ce pot eu povesti despre numele Pastila Roz este că se referă la două lucruri: chimie și culoare – o asociere inițială care ar putea să esențializeze cele două căutări principale ale fondatorilor. Împreună realizăm concepte de expoziție care spun ceva despre cum am lucrat împreună, despre cum ne adaptăm și ne temperăm ego-ul creator fiecare dintre noi, despre concluziile la care am ajuns cu procesul, sunt rezultatul unei munci colective, care se numește Pastila Roz.

Pastila Roz: Beaver, Alexandru Claudiu Maxim și Marian Codrea

Beaver este artist plastic contemporan. A studiat grafica, dar e mai preocupat și interesat de pictură. În general lucrează în ulei, dar experimentează și cu alte materiale. Tematic și stilistic este foarte divers: fie lucrează cu meticulozitate și realist, fie puternic abstract. Spectrul său ideatic pornește de la visceralități baroce, trece prin estetica vulgarului și ajunge la un absurd existențial plin de umor.

Marian Codrea este artist vizual contemporan. A studiat sculptura, dar e interesat de a face conexiuni între sculptura „tradițională” și multimedia. Apelează la tehnologii precum 3D scan/print și simulează realități pe care le transforma în obiecte sculpturale. Este manager al The Art Machine.

Cum arată artele vizuale bucureștene și românești de astăzi?

Există foarte mulți artiști talentați în artele vizuale și prea puține organisme conexe artei, care să îi reprezinte. Din acest motiv ne dorim mult să se dezvolte cât mai multe modalități care să susțină arta contemporană. Odată cu ele vor apărea și mai multe tipuri de public interesat.

Ce spui celor care simt că e ceva abraziv, incomod în alăturarea „artei” cu „consumul”?

Nu prea văd unde nu există consum în societatea în care trăim. În afară de intimitatea fiecăruia, cred că ne aflăm cu toții în această paradigmă pe diverse etaje, și consider că ea ne-a adus și multe beneficii pe lângă probleme. Să o maschez ca „profunzime”, „revoluție”, „inspirație”, „transcendență”, „elevarea spiritului”? Cred că e bine să fim sinceri și conștienți de locul și timpul în care ne aflăm. Când consumi artă, ajuți un artist. Depinde de tine dacă ajuți unul în viață sau nu sau o corporație. Alegerea stă în valorile tale personale care nu au legătură cu consumul. Dar manifestarea ei va veni prin consum.

Ce înseamnă în opinia ta un „consum sănătos de artă”?

Putem asocia consumul sănătos de artă cu modul în care ne ducem viața pe alte paliere. De exemplu în hrană, avem opțiuni și alegeri mai mult sau mai puțin sănătoase, în funcție de buget. Există această tendință în prezent care arată că alimentele care sunt cât mai aproape de forma lor naturală sunt mai sănătoase – cu cât sunt mai puțin procesate, cu atât au mai multe beneficii. Există moduri de a procesa arta care răpesc din magia ei. De exemplu, în perioada pandemiei m-am uitat la spectacole de teatru filmate și nu era același lucru, pentru că lipseau multe elemente care fac această magie posibilă. La fel și în artele plastice, să ai un contact direct cu lucrarea unui artist e mult mai puternic decât să ai o replică tipărită a aceleiași lucrări. Revenind la metafora alimentelor, nu oricine își permite o întreagă masă sănătoasă, dar ce putem noi oferi sunt sample-uri care pot fi de ajuns ca să înțelegi despre ce e vorba.

Art Machine – Pisica pătrată

Ce le recomanzi celor care vor să descopere peisajul artelor vizuale contemporane dar nu știu de unde să apuce acest domeniu?

Mergeți fără frică în orice galerie sau muzeu, bucurați-vă dacă rezonați cu ceva, supărați-vă dacă ceva vă provoacă, întrebați dacă nu înțelegeți. Sunt oameni acolo care abia așteaptă să intre în dialog cu voi.

 

 



03
/07
/22

Ceea ce am văzut la Art Safari, la ediția din acest an, cea cu numărul 9, nu poate fi uitat niciodată. Îți rămân întipărite în minte nu doar arta expusă, extraordinar reprezentată prin lucrările lui Theodor Aman, ale inegalabililor Pablo Picasso și Salvador Dali, Marcel Iancu, dar și parfumul de ulei și acuarelă, întinse cu măiestrie pe pânza veche, ce păstrează patina timpului.

17
/06
/22

VIAȚA SECRETĂ A TABLOURILOR Ziarul Metropolis vă invită la mici incursiuni în existenţa nevăzută, uitată sau ignorată a imaginilor care ne fascinează. Unele au schimbat istoria artei, altele au rămas ascunse printre poveşti.

14
/06
/22

Începând cu acest an, MiniCloud, ediția pentru copii și adolescenți a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, aflat la cea de a XV a ediție, capătă amploare și își deschide porțile zilnic pentru zeci de copii, în perioada 13 – 19 iunie 2022, în București, pe Calea Griviței.

09
/06
/22

Muzeul Abandonului a pornit în toamna anului trecut un amplu proiect de reunire, într-o arhivă digitală, a unor arhive personale și instituționale, deocamdată disparate, toate legate de instituționalizarea și dezinstituționalizarea copiilor din România comunistă și post-comunistă.

09
/06
/22

Artistele Andreea Novac, Irina Marinescu și Alina Ușurelu, împreună cu psiholoaga Mihaela Vechiu, socioloaga Fidelie Kalambayi și medicul Roxana Negureanu prezintă (burn)OUT - Prelegeri și incursiuni performative, la AREAL spațiu pentru dezvoltare coregrafică.

08
/06
/22

În mai puțin de o săptămână începe cea de-a 15-a ediție a Festivalului de Teatru Independent UNDERCLOUD, acolo unde teatrul, dansul și efervescența evenimentelor conexe își dau întâlnire cu spectactorii dornici să se bucure de o nouă atmosferă și un nou concept „sub nori”.

31
/05
/22

Inițiat în 2012, de către Fundația M&V Schmidt și Fundația Tabaluga/ Peter Maffay Stiftung, festivalul Săptămâna Haferland are misiunea de a promova cultura și tradițiile sașilor din Transilvania și de a dezvolta sectorul turistic din zona respectivă. Regiunea săsească din Transilvania, cuprinsă între Brașov și Sighișoara, a fost denumită Țara Ovăzului sau Haferland cu sute de ani în urmă, datorită localnicilor care obișnuiau să cultive cu precădere ovăzul, din cauza climatului mai aspru.