Michel Houellebecq, scriitor
https://www.ziarulmetropolis.ro/michel-houellebecq-scriitor/

Recitesc, la nici jumătate de deceniu de la apariţie, “Harta şi teritoriul”, de Michel Houellebecq. Nu obişnuiesc să recitesc atât de repede. Și atunci, de ce?

Un articol de Andrei Crăciun|5 septembrie 2014

“Harta și teritoriul” nu este cea mai bună dintre cărțile lui Michel Houellebecq, unul dintre scriitorii fără de care nu pot să îmi imaginez literatura la sfârșitul secolului XX și începutul actualului. Aș merge chiar mai departe în acest paradox și aș scrie că “Harta și teritoriul” este chiar cu destul de mult sub “Posibilitatea unei insule”. Și atunci?

Îmi place Houellebecq. Are indiscutabil o nebunie, ceva șamanic, care îl face atât de insuportabil și de șarmant.

Houellebecq a făcut critica societății în care s-a întâmplat cu o luciditate extremă. Nu i-a rămas nimic nedemolat. Firește, în această ultimă carte se face personaj secundar și se lasă măcelărit cu brutalitate.

Ultimul Houellebecq scrie mai ales melancolic. Și-a păstrat violența frazei, dar a îmbogățit-o cu o tușă de nostalgie care te urmărește și nu te lasă, iată, să înaintezi în operele altora.

Eroul acestei cărți, dacă îl putem numi așa, Jed Martin (autorul tabloului “Michel Houellebecq, scriitor”), pe care Houellebecq și-l imaginează, pentru a avea un Michel Houellebecqsuport pe care să așeze toate părerile sale, tranșante, despre sex, bătrânețe, moarte, ierarhii sociale, pictură, literatură, boală, familie, viitor, reușește să nu ocupe cartea, fapt absolut remarcabil, care nu este la îndemâna oricărui și care îi dă, de fapt, măreție lui Houellebecq.

Cele mai bune personaje ale sale rămân cele secundare. Le numesc fără pretenția de a mi se da dreptate: Olga, splendida rusoaică, și acel comisar de poliție care, împreună cu soția, crește un bichon-tată, Michel, apoi un bichon-fiu, Michou.

Din cărțile lui Houellebecq afli tot timpul lucruri la care nu te-ai fi gândit niciodată: de exemplu, totul despre viața muștelor, despre viteza cu care acestea se reproduc și legătura directă cu alimentația lor (îndeosebi excremente, resturi, cadavre). Găsiți o asemănare cu omul?

Houellebecq este nu atât talentat, deși este și monstruos de talentat, cât inteligent. E o inteligență rafinată, care nu îl scutește însă de neajunsul de a disprețui lumea și pe cei care se nimeresc în lume.

O disprețuiește, dar desigur o și iubește, o iubește până la a se omorî în paginile unei cărți, doar pentru a o putea povesti. Firește, este senzaționalist și caută toate ingredientele care fac din cărțile sale best-seller-uri, dar o face ca și cum nu i-ar păsa de toți banii pe care îi câștigă astfel. Cumva, chiar îi cred nepăsarea.

Cred că în definitiv am recitit “Harta și teritoriul” pentru că îmi era dor de umanitatea pe care abia în astfel de texte sincere până la esența sincerității o mai găsesc.

Foto: Michel Houellebecq – facebook

13
/11
/20

Nadia Terranova este un nume nou din librăriile din România. Publicată pentru prima dată în limba română, scriitoarea se alătură autoarelor din Italia publicate la noi, dintre care cea mai citită rămâne Elena Ferrante, fenomenul ultimilor ani.

13
/11
/20

Luni, 16 noiembrie, începând cu ora 18.00, va avea loc live, pe pagina de Facebook a Institutului Francez, o masă rotundă, cu ocazia lansării celor două numere ale revistei Secolul 21, consacrate lui George Banu.

11
/11
/20

Autobiografia actriței Maia Morgenstern, „Nu sunt eu”, a apărut la Editura Litera și le oferă cititorilor o incursiune fascinantă în viața uneia dintre cele mai iubite artiste din România.

10
/11
/20

„O scurtă eternitate”, cel mai recent volum semnat de Pascal Bruckner, este o filosofie a longevității bazată nu pe resemnare, ci pe curaj. O reinventare spectaculoasă a modului nostru de viață.

06
/11
/20

„Bine ai venit în America!” de Linda Boström Knausgård, „Wuhan. Jurnal dintr-un oraș în carantină” de Fang Fang și „Zâmbește” de Roddy Doyle sunt trei dintre cărțile pe care vi le recomandăm în această lună. Două romane a căror acțiune are pe fundal orașul Napoli completează lista.

06
/11
/20

Editura Nemira lansează autobiografia legendarului muzician Carlos Santana – Tonul universal, în colecția Yorick de arte ale spectacolului, tradusă de Mihaela Ioncelescu. În 1967, la San Francisco, după doar câteva săptămâni de la Vara Iubirii, un tânăr chitarist mexican urcă pe scenă la Fillmore Auditorium și cântă un solo de neuitat. Doi ani mai târziu, după un concert legendar la Woodstock, întreaga lume îl știe pe Carlos Santana.

04
/11
/20

La finalul acestei săptămâni, Editura Pandora M le dă întâlnire online cititorilor cu scriitorii Marius Chivu și Bogdan-Alexandru Stănescu, într-un dialog în „VERSIUNE NEEDITATĂ”, față în față, în cadrul căruia cei doi invitați vor vorbi cu franchețe despre literatură, despre povești și zeii lor, despre supraviețuire prin literatură și despre supraviețuirea literaturii în „vremea holerei”.

01
/11
/20

Boualem Sansal se întoarce în librăriile din România cu o distopie-avertisment despre extremismul religios și pericolul pe care el îl reprezintă la adresa libertății.

30
/10
/20

Editura Art a publicat în această toamnă, într-o nouă ediție, a III-a, romanul „Preaiubita”, al americancei Toni Morrison, deținătoare a Premiului Pulitzer pentru Ficțiune și a Premiului Nobel pentru Literatură. O carte de o forță ieșită din comun, semnată de una dintre cele mai mari scriitoare din toate timpurile.

29
/10
/20

În această toamnă, Editura Humanitas Fiction a publicat, în colecția „Raftul Denisei”, prima ediție a romanului „Istoria apelor” de Maja Lunde, autoarea bestsellerului „Isoria albinelor”. Vă invităm să parcurgeți un fragment din noua carte. în centrul căreia regăsim natura și complexitatea spiritului uman!

26
/10
/20

„Arcașul fără arc. Poveşti, pilde și vorbe de duh din China, Japonia și Coreea alese, traduse și prefațate de Ștefan Liiceanu” este un volum captivant despre Asia Orientală, apărut în această lună la Editura Humanitas, din care vă oferim o povestire în exclusivitate. Ediția include ilustrații de Mihail Coșulețu.

26
/10
/20

Pentru lecturile din serile lungi de toamnă, vă propunem un roman nominalizat la Premiul Strega 2019, recent apărut și în limba română, la Editura Polirom: „Adio, fantasme”, de Nadia Terranova (traducere din italiană de Cerasela Barbone).