Comedia sentimentală Micul infern, aparţinând dramaturgului Mircea Ştefănescu, a inaugurat sâmbătă seara noua sală a Teatrului Naţional Bucureşti, Sala Pictură.
Un articol de Georgiana Ene|8 octombrie 2013
Comedia sentimentală Micul infern, scrisă de dramaturgul Mircea Ştefănescu şi montată de Mircea Cornişteanu, a inaugurat sâmbătă seara noua sală a Teatrului Național București, Sala Pictura.
Scrisă în 1948, piesa nu a obținut, inițial, aprobarea de a fi montată în București, pentru că nu prezenta realitățile noului regim. Premiera absolută a avut loc în 1948, la Teatrul Mic și presa din acea vreme a împărțit lumea în două tabere: prima favorabilă, cealaltă ostilă. Piesa a avut parte de elogii, dar și de insulte grave şi din anumite considerente nu s-a mai jucat timp de douăzeci de ani. În 1968 a fost redată publicului, datorită eminentului om de teatru Ion Focșa, care se stabilise la Pitești, la Teatrul Al. Davila.
Varianta pe care a văzut-o publicul sâmbătă seara nu face decât să confirme spusele lui Nicolae Carandino: „generații noi sunt chemate (…), să servească textul spumos al lui Mircea Ștefănescu, iar acest text se dovedește (…) de o rezistență clasică“.
Textul ingenios și ofertant scris de Mircea Ștefănescu reușește să creeze o stare de bună dispoziție și de confort timp de trei ore pe scena Naționalului bucureștean. Micul infern este o comedie bulevardieră și este radiografia unei familii burgheze, pe parcursul a 40 de ani, timp în care au avut loc două războaie mondiale și o revoluție.
Scrisă în trei acte, povestea lui Mircea Ștefănescu beneficiază de o viziune regizorală aparte, un decor ingenios și surprinde foarte bine căsnicia familiei burgheze a anilor 1900.
Povestea este clasică, iar realizatorii spectacolului creează ambientul perfect pentru a o descoperi. Decorul se schimbă pe parcursul celor trei acte. Putem vedea automobilul de lux, proiectat în fundalul care se schimbă odată cu trecerea anilor (aceasta semnificând statutul social al vremii respective), mobila de bună calitate, mâncărurile alese, hainele şi muzica.
Suntem invitații familiei Arbore, care este formată din mama soacră – excepțională și distinsă, Ileana Stana Ionescu, soția – superbă și proaspătă, Ilinca Goia, soțul – fabulos Liviu Lucaci, alături de prietenul credincios de-o viață, Marius Rizea și de umilul lor servitor, Mielu – Daniel Badale. Vom descoperi viața lor frumoasă, povestea de iubire care îi ține uniți atâta timp, dar și secretele pe care le ascund.
Ilinca Goia şi Liviu Lucaci, într-o scenă din spectacolul Micul infern
Se remarcă tinerii actori Ilinca Goia și Liviu Lucaci, pentru că pe parcursul celor trei acte au trebuit să se transforme: de la tineri adolescenți însurăței, în adulți maturi şi apoi în bătrânei simpatici. Emoțiile actorilor din distribuţie au afectat câteva scene, dar regalul actoricesc oferit de Ileana Stana Ionescu a făcut uitate micile stângăcii.
O apariţie trecătoare, dar explozivă este cea a Fulviei Folosea, într-un rol mic, de secretară, dar jucat excelent, care nu face decât să sublinieze și mai bine obiceiurile lumii burgheze de-atunci, pe care le regăsim cu ușurință și în zilele noastre.
Un amănunt impresionant: în anii 70, Ileana Stana Ionescu juca în acestă piesă rolul soției! Este de-a dreptul emoționant, probabil, pentru un actor, ca de-a lungul carierei sale să joace două roluri diferite, în aceeași piesă.
Dialogurile sunt sclipitoare, comicul de limbaj binedispune încă de la început, iar piesa în sine este o bijuterie a teatrului românesc, după cum spunea şi Sică Alexandrescu.
Cine a fost Mircea Ştefănescu, autorul piesei Micul infern
Mircea Ștefănescu (1898 – 1982) dramaturg român contemporan cunoscut publicului ca autor de piese de teatru: Căruța cu paiațe, Micul infern, Rețeta fericirii, Nepotul domnului prefect, ca traducător al pieselor de teatru scrise de: Noel Coward, Jean Anouilh, Jean Paul Sartre, Shspeare, Moliere, sau Omul cu urechea ruptă de Edmond About și autor al unor scenarii de film: Răsună Valea (1947), Telegrame (după Caragiale) și Bădăranii (după Goldoni).
De-a lungul timpului a publicat cronici dramatice și literare în: Epoca, Îndreptarea, Vremea, Rampa, Gazeta, Bis, Spectacolul, Semnalul, La zid, Ordinea, Curentul.
A fost considerat adevaratul creator al comediei sentimentale (Viața românească nr. 4, 1968), a luptat, împreună cu Tudor Mușatescu, Mihail Sebastian și alți dramaturgi de marcă pentru impunerea dramaturgiei originale, într-o epocă în care publicul era interesat aproape numai de producțiile teatrale străine, preponderent cele franțuzești.
A descoperit și încuarjat tinere talente atât în ceea ce privește dramaturgia, cât și arta teatrală, l-a descoperit pe Ion Caramitru pe băncile facultății și l-a distribuit în rol titular în piesa sa, Eminescu, prilejuindu-i astfel debutul, pe prima scenă a țării, în anul 1964.
INFO
Teatrul Naţional Bucureşti
Micul infern, de Mircea Ştefănescu
Regia: Mircea Cornișteanu
Scenografia: Clara Labancz
Durata spectacolului: 2 ore şi 30 minute
Preţ bilete: 40 lei; 20 lei; 10 lei
Distribuţia:
Soacra: Ileana Stana Ionescu
Rodica Popescu Bitănescu
Soția: Ilinca Goia
Soțul: Liviu Lucaci
Doctorul: Marius Rizea
Curtezanul: Dragoş Stemate
Ordonanța: Daniel Badale
Secretara: Fulvia Folosea
Data reprezentaţiilor:
– 12 octombrie, ora 19:30
– 13 octombrie, ora 19:30
– 18 octombrie, ora 19:30
– 20 octombrie, ora 19:30
Rating: ●●●●○
Foto din spectacolul Micul infern – Teatrul Naţional Bucureşti
