La începutul lunii noiembrie, MNAC deschide noul sezon expoziţional, Art Safari Stars Edition continuă să atragă iubitorii artelor vizuale pe Lipscani cu două noi expoziţii, iar la MNAR sezonul de toamnă s-a lansat cu un important eveniment dedicat sculpturii.
Un articol de Ziarul Metropolis|2 noiembrie 2023
Art Safari Stars Edition:
„Paula Modersohn-Becker. Desen, gravură și fotografie”
Art Safari Stars Edition și-a adăugat din 27 octombrie două noi expoziții. Una dintre acestea este „Paula Modersohn-Becker. Desen, gravură și fotografie” (foto sus), o expoziție realizată de ifa (Institut für Auslandbeziehungen), în colaborare cu Ambasada Republicii Federale Germania în România și Art Safari, și curatoriată de Wulf Herzogenrath pentru ifa în 1997. Astfel în premieră în România putem vedea arta Paulei Modershon-Becker (1876-1907), una dintre cele mai reprezentative figuri ale Modernismului.
Deși a realizat numeroase opere cu peisaje și natură statică, portretele feminine au ocupat cel mai mult imaginația artistică a Paulei Modersohn-Becker. A subminat normele nu numai prin modul în care a folosit culoarea, ci și prin felul în care a pictat subiectele feminine, abătându-se de la standardele tradiționale de feminitate. A surprins mame care alăptează, fete solitare de la fermă care munceau pământul și bătrâne pe balansoare. Stilul ei distinct și subiectele îndrăznețe au poziționat-o ca artistă de frunte a generației ei. În același timp, s-a înfățișat pe ea însăși în ipostaze până atunci neexploatate de nicio altă artistă. A fost prima femeie care s-a pictat nud, însărcinată fiind. Deși a trăit 31 de ani, sfârșind tragic la scurt timp după nașterea primului copil, a lăsat o moștenire artistică de peste 700 de picturi și 1000 de desene și gravuri. Este prima artistă căreia i s-a dedicat un muzeu – Paula Modersohn-Becker Museum, în Bremen, Germania (fondat în 1927).
A fost fascinată de Cezanne, dar mai ales de Van Gogh și Gauguin, a cărora artă a descoperit-o în Paris, unde a locuit o perioadă în căutarea libertății personale și artistice. Expoziția de la Art Safari reunește portrete, autoportrete și peisaje de Paula Modershon-Becker, dar și opere ale altor artiști germani de renume. Desenele și arta grafică din perioada Modernismului clasic din Germania provin din colecțiile moștenitorilor și din arhivele artiștilor.
MNAC:
„Cronicile Viitorilor Supereroi”, expoziție internațională curatoriată de Anca Mihuleț
Pe 2 noiembrie, Muzeul Național de Artă Contemporană deschide noul sezon expozițional în care, la etajul al treilea, curatoarea Anca Mihuleț prezintă „Cronicile Viitorilor Supereroi”, o expoziție de grup ce reunește o selecție internațională de 14 artiști ale căror discursuri sunt rezultatele unor practici hibride aflate la granița dintre vizualitate, arhitectură, coregrafie, inginerie, performance și scris.
Hyunjin Bek, „Noi” (ulei, vopsea spray pe hârtie), 2023, MNAC
Vom putea admira astfel lucrările artiștilor Hyunjin Bek (KR), Adriana Chiruta (RO), Baptiste Debombourg (FR), Oana Hodade & Alexandra Pâzgu (RO-AT), Heecheon Kim (KR), Fabio Lattanzi Antinori (IT-UK), Saem Lee (KR), Lawrence Lek (UK), Dalibor Martinis (HR), Adina Mocanu (RO-DE), Maria Pop Timaru (RO), Larisa Sitar (RO), Dimitar Solakov (BG) și Stardust Architects (RO).
Inițiat sub forma unei cercetări, curatoriale în 2018, și prezentat prima dată la Kunsthalle Bega Timișoara (2021), proiectul funcționează ca un aparat care își propune să analizeze funcția artei în relație cu o audiență tânără în căutarea răspunsurilor la întrebări legate de trecerea timpului și îmbătrânire, viitorul planetei, relația cu supranaturalul sau balansul dintre local și global, aducând în dialog doi tropi geografici și culturali distincți – sud-estul Europei și sud-estul Asiei.
Expoziția este susținută de Ministerului Culturii, Sportului și Turismului din Republica Coreea, Korea Arts Management Service (KAMS), Fund for Korean Art Abroad (FKAA), Institutul Italian de Cultură București, LG Electronics România.
MNAR:
Romulus Ladea. Sculptură
Muzeul Național de Artă al României a deschis sezonul expozițional de toamnă cu expoziția creatorului școlii de sculptură clujene, Romulus Ladea, care poate fi văzută până în ultima zi a acestui an. Parte din programul MNAR care își propune să ofere publicului accesul, prin expoziții, la patrimoniul național pe care îl deține sau care se află în colecțiile altor muzee din țară, prin colaborarea cu acestea, expoziția este organizată după mai bine de 50 de ani de la ultima retrospectivă la București, fiind curatoriată de Judit Balint.
În viziunea curatoarei, Judit Balint, expoziția prezintă o selecție a celor mai importante lucrări ale artistului Romulus Ladea provenind din patrimoniul MNAR, de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Artă Timişoara, Complexul Muzeal Arad, Muzeul de Artă Brașov, Muzeul Național Brukenthal, Muzeul Național Al Banatului, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, din colecția familiei Ladea și cea a domnului Radu Zaciu, la care se adaugă fotografii și documente de la Muzeul Național de Artă Contemporană și o înregistrare audio de la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”.
Sculptorul Romulus Ladea s-a impus în istoria artei autohtone printr-o viziune modernistă și adoptarea unui limbaj sculptural original extras din tradiția populară locală, din lecția maeștrilor clasici și din tendințele sculpturii europene interbelice, fără a fi tributar niciunei influențe deși a studiat la Paris cu Antoine Bourdelle și a lucrat în atelierul lui Constantin Brâncuși din Montparnasse.
Cu vocație de mentor, a avut o contribuție importantă la dezvoltarea învățământului superior de artă din Transilvania, fiind profesor, cu intermitențe, în învățământul superior de artă clujean încă de la înființare și până în anul 1966. Născut la Jitin, Caraș-Severin, în anul 1901 a trăit și a lucrat la Arad, Timișoara, Cluj și în ultimii ani la Arcuda, lângă București, cu o perioadă de izolare la Suceag, lângă Cluj, atunci când autoritățile comuniste l-au înlăturat din învățământ. Având o personalitate puternică, fiind interesat de lărgirea orizontului său cultural și de dialog, Ladea a atras în jurul său scriitori și artiști, constituind la Timișoara un cenaclu informal care se întrunea la cafeneaua „Spieluhr”. În perioada retragerii la Suceag, atelierul său a devenit loc de pelerinaj vizitat de studenți, scriitori, artiști și ziariști. A încetat din viață în anul 1970, iar în semn de prețuire liceul de arte plastice din Cluj-Napoca îi poartă numele.
