Mircea Albulescu la 80 de ani – O excelență a teatrului și filmului românesc
https://www.ziarulmetropolis.ro/mircea-albulescu-la-80-de-ani-o-excelenta-a-teatrului-si-filmului-romanesc/

Universitatea Naţionala de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L.Caragiale” şi Uniunea Cineaştilor din România îl sărbătoresc pe marele actor şi profesor Mircea Albulescu, o excelenţă a teatrului şi filmului românesc, cu prilejul împlinirii vârstei de 80 de ani.

Un articol de Petre Ivan|2 octombrie 2014

Evenimentul se desfășoară sâmbătă, 4 octombrie, ora 11:00, în sala Ileana Berlogea (UNATC I.L. Caragiale, str. Matei Voievod 75-77, București).

Din program fac parte: vizionarea filmului omagial „Mircea Albulescu 80. O excelență a teatrului și filmului românesc” (durata: 30 de minute) şi Laudatio susţinut de rectorul Adrian Titieni şi Laurențiu Damian.

Mircea Albulescu este unul dintre cei mai mari actori români, profesor universitar (Doctor în Arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor.

A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din București, Teatrului de Comedie și Teatrului Național din București. Dintre acestea amintim: Livada de vişini de A.P. Cehov regia F. Alexa; Danton de Camil Petrescu, regia H. Popescu; Richard al III-lea de W, Shakespeare, regia H. Popescu; O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia A. Tocilescu; Molto, Gran’ impressione de C.Caragiale, regia H. Tudor; Trilogia Răului dupa B. Zilber, regia Mihai Măniuţiu, Bădăranii de C. Goldoni, regia D. Tudor; Sânziana şi Pepelea de V. Alecsandri, regia D. Tudor.

A interpretat peste 300 de roluri memorabile în teatrul radiofonic, pe care-l consideră cea mai prodigioasă dintre activitățile sale artistice și care a constituit și

Mircea Albulescu, 80

Mircea Albulescu, 80

subiectul tezei sale de doctorat.

Peste 70 de filme

Mircea Albulescu a jucat și în peste 70 de filme, multe din acestea în regia lui Sergiu Nicolaescu (Dacii, 1967, Mihai Viteazul, 1970, Zile Fierbinți, 1975, Revanșa, 1978, Pentru Patrie, 1978, Nea Marin Miliardar, 1979, Mihail, câine de circ, 1979, Capcana Mercenarilor, 1980, Wilhelm Cuceritorul, 1982, Viraj periculos, 1983, Ziua Z, 1985, Noi, cei din linia întâi, 1986) și aproape toate filmele lui Mircea Veroiu (Somnul Insulei, 1994, Semnul șarpelui, 1981, Mania, 1977, Șapte zile, 1973, Scrisorile prietenului, 1997, Dincolo de pod, 1976, Artista, dolarii și ardelenii, 1980, Craii de Curtea Veche, 1995).

A avut roluri importante în filme regizate de: Francis Ford Coppola (Youth Without Youth, 2007), Radu Gabrea (Prea mic pentru un război atât de mare, 1970, Dincolo de Nisipuri, 1973, Rosenemil, 1993), Manole Marcus (Actorul și sălbaticii, 1975), Mircea Daneliuc (Cursa, 1975, Ediție Specială, 1980), Alexa Visarion (Înghițitorul de săbii, 1981), Nicolae Mărgineanu (Flăcări pe comori, 1987), Un om în Loden, 1979), Nicolae Breban (Printre colinele verzi, 1971), Dinu Tănase (La capătul liniei, 1982), Mircea Drăgan (Columna, 1968, Brațele Afroditei, 1978), Mircea Moldovan (Totul se plătește, 1986, Andrei Blaier (Momentul adevărului, 1989).

Autor al unor volume de versuri: „Vizite”, „Pajura singurătăți”, „Fluture în lesă de aur”, „Clanțe”, „Ultimele noduri” și proză: „Bilete de favoare”, „Baraka” și „Bazar sentimental”.

Este membru al Uniunii Ziariștilor și doctor în arte. Timp de doi ani (30 dec. 1992 – 04 aprilie 1994) a fost secretar de stat la Ministerul Culturii. A primit Ordinul Meritul Cultural și Ordinul Serviciul Credincios în grad de Comandor.

În perioada 1985-2005, a fost profesor la Universitatea Națională Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București.

Din anul 2011 are o stea care-i poartă numele pe Aleea Celebrităților din Piața Timpului, alături de alte personalități ale vieții artistice românești.

Foto: Mircea Albulescu – unatc.ro

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.