Mobila si durere – premieră la Teatrul Nottara
https://www.ziarulmetropolis.ro/mobila-si-durere-premiera-la-teatrul-nottara/

În această seară, începând cu ora 18:30, în sala „Horia Lovinescu“ a Teatrului „Nottara“, în cadrul primei ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, va avea loc premiera spectacolului Mobila si durere de Teodor Mazilu.

Un articol de Andrada Văsii|15 octombrie 2013

În această seară, începând cu ora 18.30, în sala „Horia Lovinescu“ a Teatrului „Nottara“, în cadrul primei ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Fest(in) pe Bulevard, va avea loc premiera spectacolului Mobila si durere de Teodor Mazilu având regia, ilustraţia muzicală şi light-designul semnate de Alice Barb.

Distribuţia spectacolului Mobila si durere reuneşte nume cunoscute ale scenei româneşti: Gelu Niţu (Sile), Ion Besoiu (Paul), Dani Popescu (Gore), Şerban Gomoi (Urechiatu), Ada Navrot (Lizica), Ioana Calotă (Melania), Mircea Teodorescu şi Ştefan Bahnaru (Chelneri). La ţambal: Costel Istate. Scenografia este semnată de Dana Istrate.

Mobila si durere abordează un subiect actual, al îmbogăţiţilor peste noapte, lipsiţi de aspiraţii; ei se refugiază în dorinţe meschine şi gânduri de răzbunare şi achiziţionează lucruri minore şi lipsite de utilitate.

Într-o societate în care banii şi aparenţele primează, rivalităţile se găsesc la tot pasul. Sile şi Paul, amândoi proprietari de fabrici de mobilă, se detestă astăzi, deşi au fost odată prieteni. Lizica se angajează într-o căsnicie numai pentru a se răzbuna, şefii sunt trădaţi de subalterni, iar petrecerile se ţin numai pentru a impresiona.

Un câine vorbeşte în Mobila si durere

Regizoarea Alice Barb speră ca acest spectacol „să scoată la lumină adevărurile profunde pe care Teodor Mazilu le spune în piesă. Mobilă şi durere este ultimul mare text pe care l-a scris înainte de a muri şi pot să-l consider, şi datorită acestui lucru, ca fiind un text-testament. Fiind singura comedie scrisă de Teodor Mazilu în care se moare la final, eu am citit-o, întotdeauna, ca pe o mare tragicomedie. În lumina întâmplărilor din ţara noastră, începe să mi se pară un text aproape apocaliptic.’“

Mobila si durere

Actorii din distribuţia spectacolului Mobila si durere

Alice Barb consideră că pe vremea la care a fost scrisă piesa „puteam să ne separăm în două şi să spunem că personajele care evoluează în el nu suntem noi, sunt ceilalţi, dar astăzi graniţa aceasta mi se pare că a dispărut. E un text în care, la final, câinele Adolf, pe care Lizica tot speră să-l înveţe limba franceză, apare vorbind franţuzeşte şi ne transmite următorul mesaj: «Floarea trebuie să rămână floare, câinele trebuie să rămână câine şi omul trebuie să rămână om» (…). Este un text foarte dens, care forjează extrem de adânc şi care poate fi privit în foarte multe feluri“.

Citiţi şi: Marinela Ţepuş, manager al Teatrului Nottara: „69% din publicul bucureştean de teatru vrea comedie“

Autorul textului, Teodor Mazilu, spunea despre Mobila si durere: „Cred că titlul piesei are valoarea unui diagnostic; el s-ar putea traduce într-un limbaj mai ştiinţific şi mai medical cu «suferinţele bunăstării».  Sunt de acord cu regele Lear care susţine că omul nu e numai suma unor necesităţi legitime, omul n-are nevoie numai de o casă unde să nu sufle crivăţul, ci şi frumoasă. Dacă regele Lear are perfectă dreptate, are însă dreptate şi poporul când susţine că «ce e prea mult strică»… De boala acaparării fără noimă suferă personajele din comedia mea Mobila si durere”.

Info:

Spectacolul durează 2h 55 min (cu pauză).

Pentru spectacolul din această seară se mai pot cumpăra bilete de Casa de bilete, deschisă zilnic, între orele 10.00-20.00, de pe B-dul Magheru nr. 20.

Foto credit: Teatrul Nottara, spectacolul Mobila si durere

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

26
/05
/17

În perioada 27 mai-3 iunie 2017, Facultatea de Teatru și Televiziune din Cluj-Napoca organizează cea de a XIV-a ediție a Festivalul Absolvenților „Galactoria”. În cele 8 zile vor avea loc spectacole de teatru susținute de absolvenții școlii și workshopuri conduse de invitații Galei.

26
/05
/17

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

25
/05
/17

Cea de-a zecea ediție a festivalului TESZT, Festivalul Euroregional de Teatru Timișoara, organizat de Teatrul Maghiar de Stat „Csiky Gergely” Timișoara, este în plină desfășurare.

25
/05
/17

La cursurile lui Alin Ciupală îmi amintesc că toți voiam să dăm cele mai deștepte răspunsuri la întrebări care ne provocau într-un mare fel. M-am gândit chiar la acele întrebări recent, când cineva, aflând că am terminat Istorie, mi-a replicat banalul ,,înseamnă că ai o memorie bună”. Greșea, omenește.

25
/05
/17

„Barometrul de Consum Cultural 2016. O radiografie a practicilor de consum cultural”, studiu realizat și publicat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), va fi lansat miercuri, 7 iunie 2017, ora 11.00, la Sala Symposium a Bibliotecii Naționale a României, în prezența unor importante personalități din mediul cultural și academic, precum și a Ministrului Culturii, dl. Ioan Vulpescu.