Modernismul și noua viziune asupra fotografiei
https://www.ziarulmetropolis.ro/modernismul-si-noua-viziune-asupra-fotografiei/

Fotografia modernistă a apărut în primele două decenii ale secolului XX şi a reprezentat o modalitate nouă de exprimare artistică.

Un articol de Mirela Bichigeanu|18 februarie 2022

Ea a încercat să rupă tiparele epocii și să fie în antiteză cu vechile tradiții, în special cu pictorialismul. Mișcarea modernistă a început prin refuzul de a mai respecta tradițiile și rigorile impuse de clasici. Elementele esențiale cu care a lucrat fiind culoarea, textura și forma, precum și reprezentarea spirituală a realității, nu doar redarea ei în imagine. Modernismul a fost reprezentat în toată Europa de mișcări artistice precum Bauhaus, constructivism, cubism, expersionism, fauvism, simbolism și orfism. Iar intre primii fotografi moderniști îi amintesc pe Alfred Steiglitz, Edward Steichen, Paul Strand, Edward Weston și Ansel Adams.

Dacă clasicii foloseau fotografia ca mediu pentru redarea exactă a realității, artiștii moderniști au început să devolte o tehnică estetică diferită față de precursorii lor, iar spre deosebire de vechile tehnici, modernismul a definit arta fotografică nu doar prin reprezentarea subiectului, ci prin structura formală a imaginii.

De exemplu, Alftred Steiglitz și Paul Strand au abstractizat realitatea în multe imagini prin accentuarea formei și redării tonale în lumini și umbre, eliminând contextul social sau spațial. Un exemplu de utilizare a luminii și umbrei o reprezintă lucrarea Metamorphosis Through Light, din 1936, a lui Helmar Lerski.

Fotografii moderniști foloseau camera ca pe un instrument direct și au încercat să perturbe convențiile, comparativ cu fotografii pictorialiști, care manipulau imaginile. Unele dintre abordările-cheie ale fotografiei moderne sunt unice, în timp de altele se aliniază unor mișări artistice mai largi cum ar fi Dada sau Suprarealismul. Spre deosebire de pictorialism care tindea să fie imitativ, fotografia modernă a oferit un mediu nou și puternic de experimentare și exprimare.

Modernismul este un termen complex în orice domeniul artistic. Ca substantiv, în fotografie, modernismul este asociat cu ideea de a promova noi valori estetice. A fi modern în acea perioadă însemna să te poți identifica cu subiecte noi și moduri noi de a vedea lucrurile. Multe dintre ideile noi erau considerate progresiste și au existat mai multe versiuni diferite a ceea ce a însemnat modernismul în acea perioadă.

Cel mai cunoscut moment al modernismului în fotografie a fost cel inițiat în SUA de Alfred Stieglitz prin apariția revistei Camera Work (1903-1917). În timp ce în Europa modernismului a triumfat prin ideile costructiviste dezvoltate de Alexander Rodcenko în Rusia, suprarealismul și reprezentații săi din Franța și o varietate de versiuni ale Noii Viziuni din Germania.

În acest sens, ar fi mai bine să descriem modernismul ca pe o serie de idei diferite despre cum se putea reproduce modern imaginea fotografică în acele vremuri. Compoziția și subiectul sunt două elemente cheie ale fotografiei moderne, dar în directă legătură cu valorile și punctele de vedere ale fotografului și aportul pe care imaginile îl aduceau în cultura modernă.

Esențial pentru modernism este felul în care fotografii au proiectat teoriile lor inspiraționale și artistice cu ajutorul tehnicilor fotografice. Utilizarea de către Edward Weston a tipului de focalizare susținut de Grupul F64 a reflectat metaforic viziunea profundă a artistului. Modernismul a devenit o exprimare personală mediată cu ajutorul formei fotografice mai mult decât orice subiect sau conținut specific, acest mod de exprimare fiind denumit formalism.

Un alt exemplu ar fi Tina Modotti, o artistă de origine italiană, care a sosit în Mexic în 1923 și și-a adaptat compozițiile formaliste conform noilor valori ale culturii postrevoluționare, creând juxtapuneri fotografice ale valorilor tradiționale cu noile forme moderne de viață, combinând compoziții radicale cu noi tipuri de conținut social. Astfel, modernismul mexican a fost stâns legat de o cultură în curs de dezvoltare legată de electrificare și politicile culturale.

În Rusia, fotografi precum Alexander Rodcenko au adoptat compoziții și puncte de vedere radicale care au folosit unghiuri dinamice care aveau ca scop un nou mod de a vedea lumea, din punctul de vedere revoluționar al Uniunii Sovietice.Dinamismul acestei practici a schimbat atitudinea față de fotografie ca artă modernă. De exemplu, instantaneul nu a mai fost respins ca fiind un act de amator și a fost acceptat ca mijloc de democratizare a viziunii vieții. Multe dintre noile practici rusești au fost adoptate și preluate ca realism socialist, iar sub Stalin această formă oficială de estetică a fost în cele din urmă impusă tuturor artelor ca propagandă pentru stat. Și ideologia nazistă din Germania a adopat valori estetice similare la sfârșitul anilor 1930 cu imagini idealizate ale liderilor eroici și cetățenilor fericit, muncitorilor și armatei, toate într-o perfectă armonie.

Modernismul aparține unor timpuri trecute și unui set de valori care înconjoară fotografia. Cu toate acestea, discursul modernist reapare adesea în inovațiile fotografiei digitale. Dacă poziția modernistă este un mediu specific cu propriile sale valori intriseci, apariția computerelor a adoptat aceleași valori. Pixelul și prezența lui pe suprafața materială a ecranului a devenit elementul esențial al fotografiei digitale. Dacă în trecut modernismul se regăsea pe fotografiile tipărite manual sau pe imprimante digitale mai sofisticate, în prezent acesta a reînviat vechile idei adaptate noilor media.

În concluzie, în modernism camera este doar un construct ideologic. Fotografia este profund implicată în problemele dominației politice, culturale și sexuale. Cu alte cuvinte, cine se uită, la ce se uită, ce este arătat sau exclus și cine deține controlul asupra imaginii sau accesul la ea. Cine înțelege limbajul acestei reprezentări și îi controlează sensul și ce versiune a realității prezintă și care rezistă ipotezelor dominante în și despre reprezentările sale.

   Mirela Bichigeanu

     Fotograf, lector al cursului online  Introducere în istoria fotografiei de la Fundația Calea Victoriei

11
/03
/24

Artiștii selectați vor lucra timp de două luni la proiectelor lor, fiind găzduiți în Casa Albastră din satul Șona (jud. Brașov), casă restaurată în 2011 de către Fundația Ștefan Câlția. Proiect co-finanțat de AFCN, Șona AIR abordează modelul rezidențelor individuale, se adresează artiștilor din domenii culturale diverse, atât din România cât și internaționali, și susține […]

07
/03
/24

Pe 8 martie va avea loc primul eveniment al primăverii organizat de Celula de Artă, vernisajul expoziției „Călătoriile Spiritului”, semnată de artista Sorana Scortea. Evenimentul va avea loc începând cu ora 19:00 iar lucrările vor putea fi văzute până pe 7 aprilie, în vitrina Pop Up de la Kulterra Gallery, pe strada Știrbei Vodă nr. 104-106.

05
/03
/24

Pe data de 5 martie se dă startul unui nou apel deschis în cadrul proiectului Share, Tag or Dye, inițiat și coordonat de către Asociația Fotografică Allkimik, în parteneriat cu Asociația Culturală Marginal. Această inițiativă oferă artiștilor din întreaga lume oportunitatea de a-și împărtăși creațiile și de a se implica într-o experiență colectivă de artă

01
/03
/24

Scena Digitală, platforma online de teatru, film, muzică și dans a Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu (TNRS) vine cu o surpriză pentru public în luna martie. Iubitorii de teatru vor putea urmări online trei spectacole de excepție din cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu: „Arta de a povesti” de Alexis Michalik, „O catedrală plină cu orgi” – spectacolul de deschidere al FITS și „FAUST: tribut”.

01
/03
/24

Teatrul de Balet Sibiu prezintă sâmbătă, 2 martie, începând cu orele 19:00, spectacolul de teatru-dans „Despre noi/About Us”. Regia și scenariul poartă semnătura lui Beatrice Rancea, coregrafia Dragoș Roșu și Beatrice Rancea, interpretează Teatrul de Balet Sibiu, cu participarea actorilor Naționalului bucureștean Iuliana Moise și Claudiu Bleonț.

29
/02
/24

Teatrul Masca și grupul de creație sonoră „Immersonic” vă invită la sediul din Bd. Uverturii Nr. 14, la primul eveniment din seria de „sinestesis live / incursiuni în sinele total”, o întâlnire de creație spontană între scriitori (poeți și prozatori) activi pe scena literară românească și artiști sau performeri din domeniul sunetului.

28
/02
/24

Romanian Design Week, festivalul multidisciplinar dedicat industriilor creative, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank, lansează apelul de înscrieri în circuitul RDW Design GO!.

28
/02
/24

Asociația Tangent, în parteneriat cu Teatrul Excelsior, Teatrul Național „I.L. Caragiale”, Casa Kerim și LiterNet, a lansat miercuri, 21 februarie, un open call pentru actori și actrițe din București, cu vârste cuprinse între 20 și 30 de ani, pentru formarea distribuției spectacolului EMAUS, după romanul omonim al scriitorului italian Alessandro Baricco.

28
/02
/24

“Lacul Lebedelor”, cel mai faimos spectacol de balet al tuturor timpurilor, revine în acest weekend pe scena Sălii Palatului din București, având în rolurile principale pe balerinii Rin Okuno și Robert Enache, alături de ansamblul Operei Naționale București. Reprezentația de la începutul lunii decembrie a fost primită cu entuziasm de către publicul prezent, aceasta fiind sold-out.

28
/02
/24

“Mamma Mia!”, cel mai faimos musical din România, revine weekend-ul acesta pe scena Sălii Palatului din Capitală, într-o nouă reprezentație de zile mari, asta după ce în ultimii cinci ani spectacolul a fost văzut de peste 80.000 de români. Până acum producția a avut nu mai puțin de 33 de reprezentanții în țara noastră, în nouă orașe, dintre care doar 20 în București, unde fiecare spectacol a fost sold-out de fiecare dată.

22
/02
/24

„Invit tinerii să vadă ceva rar, deosebit - prima expoziție organizată în România despre imaginea samuraiului văzută de cei mai importanți artiști japonezi din perioadele Edo și Meiji”, a spus avocatul George Șerban, colecționar de stampe japoneze, la vernisajul expoziției „Samurai. Legendele Japoniei”, care a avut loc pe 21 februarie, la Muzeul Brukenthal din Sibiu, cu sprijinul JTI.