Modernismul și noua viziune asupra fotografiei
https://www.ziarulmetropolis.ro/modernismul-si-noua-viziune-asupra-fotografiei/

Fotografia modernistă a apărut în primele două decenii ale secolului XX şi a reprezentat o modalitate nouă de exprimare artistică.

Un articol de Mirela Bichigeanu|18 februarie 2022

Ea a încercat să rupă tiparele epocii și să fie în antiteză cu vechile tradiții, în special cu pictorialismul. Mișcarea modernistă a început prin refuzul de a mai respecta tradițiile și rigorile impuse de clasici. Elementele esențiale cu care a lucrat fiind culoarea, textura și forma, precum și reprezentarea spirituală a realității, nu doar redarea ei în imagine. Modernismul a fost reprezentat în toată Europa de mișcări artistice precum Bauhaus, constructivism, cubism, expersionism, fauvism, simbolism și orfism. Iar intre primii fotografi moderniști îi amintesc pe Alfred Steiglitz, Edward Steichen, Paul Strand, Edward Weston și Ansel Adams.

Dacă clasicii foloseau fotografia ca mediu pentru redarea exactă a realității, artiștii moderniști au început să devolte o tehnică estetică diferită față de precursorii lor, iar spre deosebire de vechile tehnici, modernismul a definit arta fotografică nu doar prin reprezentarea subiectului, ci prin structura formală a imaginii.

De exemplu, Alftred Steiglitz și Paul Strand au abstractizat realitatea în multe imagini prin accentuarea formei și redării tonale în lumini și umbre, eliminând contextul social sau spațial. Un exemplu de utilizare a luminii și umbrei o reprezintă lucrarea Metamorphosis Through Light, din 1936, a lui Helmar Lerski.

Fotografii moderniști foloseau camera ca pe un instrument direct și au încercat să perturbe convențiile, comparativ cu fotografii pictorialiști, care manipulau imaginile. Unele dintre abordările-cheie ale fotografiei moderne sunt unice, în timp de altele se aliniază unor mișări artistice mai largi cum ar fi Dada sau Suprarealismul. Spre deosebire de pictorialism care tindea să fie imitativ, fotografia modernă a oferit un mediu nou și puternic de experimentare și exprimare.

Modernismul este un termen complex în orice domeniul artistic. Ca substantiv, în fotografie, modernismul este asociat cu ideea de a promova noi valori estetice. A fi modern în acea perioadă însemna să te poți identifica cu subiecte noi și moduri noi de a vedea lucrurile. Multe dintre ideile noi erau considerate progresiste și au existat mai multe versiuni diferite a ceea ce a însemnat modernismul în acea perioadă.

Cel mai cunoscut moment al modernismului în fotografie a fost cel inițiat în SUA de Alfred Stieglitz prin apariția revistei Camera Work (1903-1917). În timp ce în Europa modernismului a triumfat prin ideile costructiviste dezvoltate de Alexander Rodcenko în Rusia, suprarealismul și reprezentații săi din Franța și o varietate de versiuni ale Noii Viziuni din Germania.

În acest sens, ar fi mai bine să descriem modernismul ca pe o serie de idei diferite despre cum se putea reproduce modern imaginea fotografică în acele vremuri. Compoziția și subiectul sunt două elemente cheie ale fotografiei moderne, dar în directă legătură cu valorile și punctele de vedere ale fotografului și aportul pe care imaginile îl aduceau în cultura modernă.

Esențial pentru modernism este felul în care fotografii au proiectat teoriile lor inspiraționale și artistice cu ajutorul tehnicilor fotografice. Utilizarea de către Edward Weston a tipului de focalizare susținut de Grupul F64 a reflectat metaforic viziunea profundă a artistului. Modernismul a devenit o exprimare personală mediată cu ajutorul formei fotografice mai mult decât orice subiect sau conținut specific, acest mod de exprimare fiind denumit formalism.

Un alt exemplu ar fi Tina Modotti, o artistă de origine italiană, care a sosit în Mexic în 1923 și și-a adaptat compozițiile formaliste conform noilor valori ale culturii postrevoluționare, creând juxtapuneri fotografice ale valorilor tradiționale cu noile forme moderne de viață, combinând compoziții radicale cu noi tipuri de conținut social. Astfel, modernismul mexican a fost stâns legat de o cultură în curs de dezvoltare legată de electrificare și politicile culturale.

În Rusia, fotografi precum Alexander Rodcenko au adoptat compoziții și puncte de vedere radicale care au folosit unghiuri dinamice care aveau ca scop un nou mod de a vedea lumea, din punctul de vedere revoluționar al Uniunii Sovietice.Dinamismul acestei practici a schimbat atitudinea față de fotografie ca artă modernă. De exemplu, instantaneul nu a mai fost respins ca fiind un act de amator și a fost acceptat ca mijloc de democratizare a viziunii vieții. Multe dintre noile practici rusești au fost adoptate și preluate ca realism socialist, iar sub Stalin această formă oficială de estetică a fost în cele din urmă impusă tuturor artelor ca propagandă pentru stat. Și ideologia nazistă din Germania a adopat valori estetice similare la sfârșitul anilor 1930 cu imagini idealizate ale liderilor eroici și cetățenilor fericit, muncitorilor și armatei, toate într-o perfectă armonie.

Modernismul aparține unor timpuri trecute și unui set de valori care înconjoară fotografia. Cu toate acestea, discursul modernist reapare adesea în inovațiile fotografiei digitale. Dacă poziția modernistă este un mediu specific cu propriile sale valori intriseci, apariția computerelor a adoptat aceleași valori. Pixelul și prezența lui pe suprafața materială a ecranului a devenit elementul esențial al fotografiei digitale. Dacă în trecut modernismul se regăsea pe fotografiile tipărite manual sau pe imprimante digitale mai sofisticate, în prezent acesta a reînviat vechile idei adaptate noilor media.

În concluzie, în modernism camera este doar un construct ideologic. Fotografia este profund implicată în problemele dominației politice, culturale și sexuale. Cu alte cuvinte, cine se uită, la ce se uită, ce este arătat sau exclus și cine deține controlul asupra imaginii sau accesul la ea. Cine înțelege limbajul acestei reprezentări și îi controlează sensul și ce versiune a realității prezintă și care rezistă ipotezelor dominante în și despre reprezentările sale.

   Mirela Bichigeanu

     Fotograf, lector al cursului online  Introducere în istoria fotografiei de la Fundația Calea Victoriei

11
/05
/22

Ajuns la a 9-a ediție, Art Safari va expune lucrări de artă valoroase de Picasso, Dali, dar și artă de patrimoniu semnată de Theodor Aman. Tot în cadrul acestei ediții, publicul va avea șansa să vadă o expoziție dedicată artistului-fenomen de secol XX și creator al primelor construcții moderniste din Bucureștiul interbelic - Marcel Iancu. De asemenea, expoziția celebrei fotografe Barbara Klemm va dezvălui fotografii-document cu Germania de Vest și de Est înainte de unificare, dar și cu România comunistă, iar unul dintre starurile artei românești contemporane, Irina Dragomir, va avea propria expoziție la Art Safari.

11
/05
/22

Instalația interactivă Explorers of the Multiverse este realizată de studioul de artă și tehnologie H3, în parteneriat cu IQOS, și propune o experiență multisenzorială imersivă, prin care vizitatorii sunt invitați la un proces de autocunoaștere, atât din perspectiva proprie, cât și prin ochii celorlalți. Instalația poate fi vizitată în cadrul Romanian Design Week, la Combinatul Fondului Plastic din București, strada Băiculești nr. 29, în perioada 13-22 mai. Romanian Design Week, ediția a zecea, este locul în care comunitățile creative și culturale își dau întâlnire, iar vizitatorii pot descoperi cele mai recente expoziții și instalații multidisciplinare.

11
/05
/22

Într-un moment în care curatorul nu este doar inițiatorul unei expoziții, ci un exponent al unor modele de practică creativă și un liant al comunităților artistice în mișcare, Bega Art Prize încearcă să răspundă contextului prin selectarea unui curator care a demonstrat atât implicare reală, cât și viziune. Ediția a patra o are laureată pe Diana Marincu, caracterizată de pasiune, curiozitate și inteligență. Laureații edițiilor precedente ale Bega Art Prize au fost: 2019 | Anca Verona Mihuleț ; 2020 | Sandra Demetrescu ; 2021 | Cosmin Costinaș.

09
/05
/22

Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa. Pentru Uniunea Europeană, această zi, sărbătorită pe 9 mai, este de asemenea cunoscută ca Ziua Schuman, comemorând declarația istorică a ministrului de externe francez, Robert Schuman, considerată a fi piatra de temelie a UE. Cu această ocazie, Institutul Cultural Român, prin reprezentanțele sale în străinătate, va organiza o serie de spectacole, concerte, proiecții de film și expoziții.

06
/05
/22

Primul muzeu participativ dedicat pandemiei continuă cu un nou proiect expozițional. După „Identități Fragile” (2021), Muzeul Pandemiei va ilustra drama violenței domestice (re)simțite individual de către femeile din România. „De ce mai stai cu el!?” se va deschide pentru vizitatori în data de 6 mai, începând cu ora 12.00, la sediul ARCUB, Hanul Gabroveni.

03
/05
/22

Art Safari, proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, va oferi publicului, în cadrul celei de-a 9-a ediții (12 mai-7 august 2022), o expoziție semnată de artistul aflat în centrul celei mai mari mișcări de avangardă în România și Israel și, totodată, creatorul primei construcții moderniste din Bucureștiul anilor ’20: Marcel Iancu.

02
/05
/22

Consulatul General al României din Torino și IUSE – Institutul Universitar de Studii Europene, în colaborare cu Accademia di Romania și cu Institutul Cultural Român, organizează în perioada 29 aprilie – 10 mai 2022 expoziția de fotografie „Orașe în rezumat. Piețe din Europa și istoriile lor - Un proiect de antropologie vizuală”.

20
/04
/22

Creațiile a doi dintre cei mai importanți artiști plastici spanioli ai secolului XX – Picasso și Dalí – intră în dialog cu muzica maestrului Manuel de Falla și cu baletul „Le Tricorne” („Pălăria cu trei colțuri”) la Art Safari, într-o expoziție curatoriată de Dr. J. Óscar Carrascosa. Aflăm povestea acestei expoziții de la curatorul spaniol.