Radu Paraschivescu a publicat la Editura Humanitas „Muşte pe parbrizul vieţii“ (nou catalog de perle), o carte care măsoară amploarea derivei în care a intrat discursul public.
Un articol de Petre Ivan|4 februarie 2015
„Cu cât e mai sonor hohotul, cu atât e mai mare tristeţea“, spune Radu Paraschivescu, care a adunat perle din cultură, politică, sport, media, showbiz şi din mediul de afaceri, emanate cu diverse ocazii de lumea bună care apare pe la televizor. Oameni care, prin ceea ce au rostit, au arătat dispreţ faţă de gramatică, faţă de logică şi, de fapt, faţă de şcoală.
Secţiunea „Bacalaureat“ este cea mai consistentă secţiune din „Muşte pe parbrizul vieţii“, dar şi cea mai dureroasă, pentru că perlele de azi ale elevilor pot fi sâmburele pentru elucubraţiile de mâine ale celor care vor deveni vedete, politicieni, oameni cu funcţii.
Ziarul Metropolis vă prezintă 30 de perle de la Bacalaureat, care vă vor arăta cum se raportează elevii la marile momente ale istoriei şi ale literaturii.
1. Şcoala Ardeleană nu a avut sediu propriu zis, din lipsă de fonduri austro-ungare.
2. Metoda folosită de Ion pentru a pune mâna pe pământul Anei era însărcinarea.
3. Datorită faptului că Lăpuşneanu chinuia pe boieri tăindu-le nasul, urechile, mâinile, etc., el le-a devenit antipatic acestora.
4. La începutul fiecărei poezii eminesciene stă plantat un tei mai gros sau mai subţire, în funcţie de câte strofe are poezia.
5. Alexandru Lăpuşneanu s-a ţinut de cuvânt atunci când a spus: „De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu.“ Dovadă că azi, cel mai întâlnit nume este Popescu.
6. În „O scrisoare pierdută“, Zoe şi Tipătescu se iubeau pe la spate.
7. Şi bietul Eminescu, scârbit de bişniţa societăţii sale şi că Veronica Micle îi făcea fiţe, intră într-o etapă nouă, pe care mi-e ruşine s-o spun.
8. Manole a pus-o pe Ana la zid şi a început s-o lucreze.
9. La sesizarea lui Hamlet, un control inopinat a constatat că e ceva putred în Danemarca.
10. Zaharia Trahanache avea acest nume pus de Caragiale deoarece se ocupa cu traficul de zahăr. În mod similar, Farfuridi desfăşura afaceri cu farfurii, iar Iordache Brânzovenescu afaceri cu brânză.
11. Baltagul era un om înalt, voinic, chipeş şi cu mustaţă.
12. Semnele de punctuaţie explică că limba română de aceea a apărut, ca să aibă virgulă şi puncte.
13. Cătălina nu avea probleme financiare, pentru că tatăl ei era împărat.
14. Nu putem avea imagini poetice, pentru că textul nu e cu fotografii.
15. Ion a fost lovit simbolic cu sapa.
16. Calul lui Harap Alb a început să se ia la întrecere cu păsărica fetei de împărat.
17. Autorul a folosit puncte de suspensie ca să se gândească ce scrie mai departe.
18. Mircea cel Bătrân a fost înmormântat la Cozia, împreună cu umbra sa.
19. Tema basmului este învingerea dintre bine şi rău.
20. Scrisoarea a treia conţine de fapt o poezie.
21. Nichita Stănescu a fost una dintre cele mai bune scriitoare din ţara noastră.
22. Ion Creangă s-a născut între anii 1887-1889.
23. Conversaţia dintre Mircea şi Baiazid este descrisă cuvânt cu cuvânt, cu toate că autorul n-a prea fost cine ştie ce de faţă.
24. Iubita îl invită pe eul liric să şadă în flori de mure.
25. Poezia postumă este o poezie pe care autorul a scris-o după ce a murit.
26. Poezia Lăcusta de George Bacovia este o rată poetică.
27. Arghezi se depresiona cu poezie tristă deoarece la modă se purta atunci stilul lui amărât. Arghezi e un trist că lumea gusta din tristeţi şi le citea pe nemâncate.
28. În Luceafărul sunt prezentate două planuri: terestru şi extraterestru.
29. Moromete era un om sărac, care stătea cu chirie.
30. Unii se nasc cu un talent înnăscut.
