Nicolae Grigorescu – preţ record de 11.000 de euro, la Artmark
https://www.ziarulmetropolis.ro/nicolae-grigorescu-pret-record-de-11-000-de-euro-la-artmark/

,,Visare – Portretul Zettinei Urechia”, de Nicolae Grigorescu, deţine recordul pentru cel mai scump desen vândut într-o licitaţie românească de artă, după ce, joi, la Licitaţia de Alb Negru organizată de casa Artmark, a fost adjudecat cu suma de 11.000 de euro, dublul preţului de pornire.

Un articol de Andrada Văsii|22 noiembrie 2013

„Visare – Portretul Zettinei Urechia“, de Nicolae Grigorescu, deţine recordul pentru cel mai scump desen vândut într-o licitaţie românească de artă, după ce, joi, la Licitaţia de Alb Negru organizată de casa Artmark, a fost adjudecat cu suma de 11.000 de euro, dublul preţului de pornire.

Licitaţia de Alb-Negru organizată de Artmark joi seară confirmă interesul în creştere pentru operele de grafică realizate de marii artişti români, atât de patrimoniu cât şi contemporani.

Cu încasări de 105.000 de euro, o rată de adjudecare de 80% şi 111% faţă de estimările maxime ale casei Artmark, respectiv cu 10% peste vânzările licitaţiilor de profil din anii 2011 şi 2012 şi recordul pentru cel mai scump desen tranzacţionat pe piaţa de artă din România, licitaţia a permis o analiză comparativă a graficii unor artişti importanţi, consacraţi în primul rând ca pictori.

Rezultate remarcabile în Licitaţia de Alb-Negru au avut Nicolae Grigorescu, 11.000 de euro pentru noul record – cel mai scump desen vândut într-o licitaţie românească de artă, „Visare – Portretul Zettinei Urechia”, la dublul preţului de pornire -, Nicolae Tonitza – cu vânzări totale de aproape 20.000 de euro la licitaţie – şi Francisc Şirato – al cărui tuş „Peisaj din Sighişoara” a fost cel mai disputat lot, fiind adjudecat după 20 de paşi de licitare, la valoarea de 4.250 de euro, de peste două ori mai mare decât estimarea maximă a experţilor.

Nicolae Grigorescu si Teodor Aman

Lucrări semnate de Teodor Aman şi de Nicolae Grigorescu

Creşteri procentuale cu peste 10% a înregistrat şi cea de-a doua licitaţie a serii de joi, „România Iluministă – Primele Lumini”, unde un exemplar rar al unei cărţi a lui Dimitrie Cantemir scrie recordul: „Istoria Creşterii şi Descreşterii Imperiului Otoman”, adjudecat cu 8.000 de euro, dublul preţului de pornire. Comparativ, în 2012, un exemplar al volumului „Descrierea Moldovei”, de acelaşi autor, era adjudecat cu 5.000 de euro.

De asemenea, Licitaţia Valorile Tradiţionale din seara de marţi a avut vânzări totale de 170.000 de euro şi o rată de adjudecare de 87%, cea mai valoroasă operă vândută fiind „Interior la Viforâta”, de Gheorghe Petraşcu (47.500 de euro), urmată de „La Şipot”, de Ion Theodorescu-Sion (26.000 de euro).

Piaţa românească de artă încheie sezonul la Artmark cu Licitaţia de Crăciun, inclusiv o selecţie din colecţia de vinuri Mouton Rothschild, pe 11 decembrie, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel, şi Licitaţia de Iarnă, ediţie aniversară, Artmark – după 5 ani, pe 18 decembrie, la Ateneul Român, notează Mediafax.

Expoziţiile de cadouri de Crăciun şi capodopere ale Picturii Româneşti pot fi vizitate la Palatul Cesianu-Racoviţă începând de marţi.

Foto credit: Artmark, Nicolae Grigorescu

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.