-->

Nicolae Manolescu: Sunt optimist pe termen lung si pesimist pe termen scurt
https://www.ziarulmetropolis.ro/nicolae-manolescu-sunt-optimist-pe-termen-lung-si-pesimist-pe-termen-scurt/

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, a vorbit, vineri, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, despre „pericolele care pândesc şcoala la ora actuală”, printre acestea numărându-se „doparea elevilor cu informaţii care nu se transformă în cunoştinţe şi învăţământul la distanţă”. Renumitul critic literar, teoretician al literaturii şi profesor universitar, căruia […]

Un articol de Andrada Văsii|17 decembrie 2012

Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), prof. univ. dr. Nicolae Manolescu, a vorbit, vineri, la Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, despre „pericolele care pândesc şcoala la ora actuală”, printre acestea numărându-se „doparea elevilor cu informaţii care nu se transformă în cunoştinţe şi învăţământul la distanţă”.

Renumitul critic literar, teoretician al literaturii şi profesor universitar, căruia conducerea UBB i-a decernat, vineri, în cadrul unei ceremonii, titlul de Doctor Honoris Causa, s-a declarat „optimist pe termen lung şi pesimist pe termen scurt” în privinţa unei necesare redresări a învăţământului românesc.

 

„Umanioarele sunt cele ce formează omul, nu ştiinţele exacte. Matematica nu formează în aceeaşi măsură ca şi ştiinţele umaniste. Eu am pledat întotdeauna pentru menţinerea Liceului de cultură generală, care ar fi fost baza culturii generale a omului, înainte de universitate, unde apar specializările. (…) Scopul principal al şcolii este educaţia. Educaţie fără informaţie, fără instrucţie înseamnă manipulare. Fostul regim aşa ceva a făcut până în 1989: ne-a educat fără să ne instruiască”, a spus profesorul universitar, adăugând că din punctul său de vedere Ministerul Educaţiei ar trebui să revină la denumirea anterioară – Ministerul Învăţământului.”În trecut, a fi cult însemna a fi cititor de cărţi. (…) Dacă vorbim de om cult azi, trebuie să vorbim de corelaţia dintre discipline. Şcoala de Comerţ din Franţa s-a gândit cum să-i atragă pe studenţi spre disciplinele aride şi le-a recomandat să plece în documentarea lor de la romanele lui Balzac, Flaubert şi Stendhal. Studenţii au găsit în scrierile acestora analize captivante despre economie şi comerţ, iar ideea de a combina studiile comerciale cu literatura a dat bune rezultate. Prin literatură se poate face şi o legătura cu politicul – nu cu politica, care este cu totul altceva. Nu îţi trec prin minte anumite lucruri dacă nu cunoşti cât mai multe domenii”, a spus Nicolae Manolescu.

 

Referindu-se la profesori, Nicolae Manolescu a afirmat că „aceia care nu au avut ca dascăl un Domnu’ Trandafir sunt pierduţi”. „Nu s-a dus Ştefan cel Mare la Daniil Sihastrul înainte de a-şi începe domnia? Le recomand politicienilor români să găsească un Daniil Sihastrul înainte de a începe o carieră politică”, a subliniat profesorul universitar. El a întrebat, retoric, auditoriul ce este „învăţământul la distanţă” şi a explicat nonsensul acestei forme de studii. „E o grozăvie. Dascălul este pe tuşe. În loc să fie pe teren şi să joace, stă în tribună. Dascălul trebuie să îl aibă sub privire pe student, să stea faţă în faţă cu el”, a arătat Nicolae Manolescu.

 

Şi în ceea ce priveşte Internetul profesorul universitar a avut argumente contra utilizării lui comode în educaţia şcolară. „Nu sunt naiv să spun că trebuie să scăpăm de Internet. Acesta este necesar, este un instrument fabulos. Dar din mijloc a devenit scop şi a generat confuzia informaţie-cunoaştere. Sunt două lucruri total diferite informaţia şi cunoaşterea. Este o sită între ele şi profesorul trebuie să fie cel care cerne. Primeşti o informaţie, dar o cerni pentru ca ea să devină cunoaştere. Informaţia dopează. Ea trebuie transformată în cunoaştere de către profesor, mereu de aproape şi nu de la distanţă. Aici este marea pagubă: tinerii sunt dopaţi cu informaţii de pe Internet şi nu le transformă în cunoaştere şi în valori. Iată pericolele care pândesc şcoala, nu numai la noi, şi în alte părţi ale lumii”, a explicat profesorul Nicolae Manolescu.

 

 

Sursa: Agerpres

24
/02
/25

Institutul Cultural Român de la Varșovia și Institutul „Adam Mickiewicz”, în colaborare cu Centrul Cultural Subcarpați, organizează, în perioada 24-28 februarie 2025, ateliere de creație ale grupului muzical polonez Dagadana cu un grup de artiști români condus de Marius Andrei Alexe, liderul grupului Subcarpați.

24
/02
/25

Pentru contemporani, mai ales cei din tânăra generație,  Viena anilor 1900 nu era centrul modernității europene, așa cum o percepem noi astăzi. Inovații artistice, arhitecturale, muzicale, literare, filosofice și psihologice erau secondate de o gravă criză politico-socială.

20
/02
/25

Sezonul „Primăvara Franceză ÎMPREUNĂ” reprezintă punctul culminant al Centenarului Institutului Francez din România, sărbătorit între mai 2024 și mai 2025, marcând un secol de angajament dedicat cooperării culturale, științifice și educaționale dintre Franța și România.

17
/02
/25

Teatrul Metropolis anunță premiera lunii februarie: „Club 27”, text de Cătălina Mihai, regie Alex Bogdan. Spectacolul se joacă în datele de 18, 19, 20 februarie 2025, la sala Mare, începând cu ora 19:00.

17
/02
/25

La ediția din 2025 a Premiilor BAFTA, echivalentul Premiilor Oscar din cinemaul britanic, Adrien Brody a fost desemnat cel mai bun actor într-un rol principal, câștigând în fața actorului de origine română Sebastian Stan, nominalizat și el. Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal i-a revenit lui Mikey Madison pentru interpretarea din lungmetrajul „Anora”. „The Brutalist” a fost recompensat cu premiul pentru cea mai bună regie.

16
/02
/25

A trecut deja o vreme de când în Franța face vâlvă o întâmplare cu mai multe tăișuri, un fapt de viață ce constituie un foarte bun prilej de reflecție, cazul fiindu-le cunoscut oamenilor de litere. Pe scurt, Kamel Daoud, scriitorul franco-algerian recompensat în 2024 cu Premiul Goncourt pentru romanul „Houris”, a fost dat în judecată pentru încălcarea dreptului la viață privată de o tânără care susține că romancierul i-a scris povestea fără a-i fi cerut permisiunea.

15
/02
/25

Anul acesta, de Ziua Îndrăgostiților, iubirea devine concretă în Piața Amzei printr-o expoziție ce prezintă o selecție de lucrări din două colecții de artă private: Cicirean și Rus.

12
/02
/25

Institutul Cultural Român organizează, prin Centrul Național al Cărții, „Retrospectiva anului editorial românesc 2024”, eveniment online dedicat traducătorilor de limba română din întreaga lume și tuturor celor interesați de actualitatea literară din România. Luminița Corneanu, scriitoare și publicistă, va contura o perspectivă asupra literaturii pentru copii și tineret, scriitoarea și jurnalista Ana Maria Sandu va face o incursiune […]