„NO RA – Femininul norilor”, un spectacol în premieră despre viața Norei Iuga
https://www.ziarulmetropolis.ro/no-ra-femininul-norilor-un-spectacol-in-premiera-despre-viata-norei-iuga/

Duminică, 29 mai 2022, ora 19:30, la Muzeul Naţional al Literaturii Române (str. Nicolae Creţulescu nr. 8), va avea loc premiera „NO RA – Femininul norilor”, o instalaţie performativă inspirată din romanul cu puternice accente biografice „Hipodrom” de Nora Iuga.

Un articol de Liliana Matei|25 mai 2022

Spectacolul aduce pentru prima dată în față spectatorilor viața încercată, dar plină de lumină a uneia dintre cele mai iubite și apreciate autoare contemporane române: Nora Iuga. Acest spectacol îi este dedicat.

Realizat pentru a aduce mai aproape de public opera și viața scriitoarei Nora Iuga, spectacolul se va juca în Sala Perpessicius a Muzeului Național al Literaturii Române, cu intrare liberă, până în luna octombrie. De asemenea, va avea reprezentații în cadrul mai multor universități partenere din țară, cu un public format preponderent din studenți. Datele reprezentațiilor vor fi anunțate pe paginile de social media ale MNLR și ale proiectului NO RA – Femininul norilor.

Povestea Norei începe în Hermannstadtul mult iubit, locul unde fetița și tânăra Nora și-au trăit cele mai mari bucurii, dar și cele mai mari tristeți. Aflată la vârsta senectuții și locuind în București, Nora e cu gândul la orașul copilăriei și la Jovis, calul alb din vitrina lui Schuster pe care nu l-a avut cu adevărat decât în vis.

Dramatizarea textului a fost realizată de Mihai Ignat. Regia este semnată de Horațiu Mihaiu, scenografia de Maria Nicola, video design – Cinty Ionescu, iar sound design – Andrei Mihai. Pe scenă vor fi Iulia Georgeta Popescu și Ilie Iordan.

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponible. Pentru a rezerva locuri, trimiteți un email la [email protected].

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Nora Iuga, poetă, prozatoare și traducătoare română, s-a născut pe 4 ianuarie 1931 la București. Numele adevărat al scriitoarei este Eleonora Almosnino. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, Specializarea Germanistică, în 1953 și lucrat ca profesoară de limba germană, bibliografă la Biblioteca Centrală de Stat și redactor la Editura Enciclopedică. În perioada 1977 și 1986  a fost ziaristă la publicațiile de limba germane „Neuer Weg” și „Volk und Kultur”.

Debutul Norei Iuga a avut loc în 1968, cu volumul de poezie Vina nu e a mea, iar printer cele mai cunoscute volume de poezii ale scriitoarei se numără: Captivitatea cercului (1970), Inima ca un pumn de boxeur (1982), Dactilografa de noapte (1996), Capricii periculoase (1998), Autobuzul cu cocoșați (2001) și Fetița cu o mie de riduri (2005).

În afară de poezie, Nora Iuga a scris și proză. Primul roman, Săpunul lui Leopold Bloom, a fost publicat în 1993. Scriitoarea este și o bine cunoscută traducătoare din limbile germană și suedeză. Ea a tradus în limba română basme de Wilhelm Hauff și povești de ETA Hoffmann, Gunter Grass, Elfriede Jelinek, Herta Muller, precum și texte de Nietzsche, Gershom Sholem și Oscar Pastior.

Deținătoare a numeroase premii și distincții, Nora Iuga a obținut patru premii ale Uniunii Scriitorilor, în 1980 pentru volumul de versuri Opinii despre durere, în 1994 pentru romanul Săpunul lui Leopold Bloom, în 1998 traducerea  romanului Toba de tinichea de Gunter Grass și în 2000 pentru romanul Sexagenara și tânărul. În anul 2007 a fost distinsă cu Premiul Friedrich Gundolf.

19
/02
/24

Crime Scene Press vă propune o lectură perfectă pentru luna februarie: romanul proaspăt ieșit de sub tipar Stăpânul Muntelui, de Anders de la Motte (trad. Daniela Ionescu), unul dintre cei mai îndrăgiți scriitori suedezi de crime. Acest mistery care dă dependență, cu o atmosferă care te va bântui, te prinde de la prima pagină, urmărind o detectivă talentată care investighează una dintre cele mai întunecate laturi ale psihicului omenesc.

19
/02
/24

Peste 100 de producții românești sunt înscrise pentru nominalizările la Premiile Gopo. În total, 107 de filme românești - lungmetraje de ficțiune, documentare și scurtmetraje, lansate în cinematografe, la festivaluri naționale și internaționale sau pe platformele de streaming în 2023, intră în cursa pentru nominalizările la cea de-a 18-a ediție a Premiilor Gopo, care va avea loc în 29 aprilie la Teatrul Național ,,I.L. Caragiale” din București.

19
/02
/24

„Dumnezeu m-a atins cu degetul său mic și a spus: compune pentru teatru, doar pentru teatru.” – mărturisea Puccini într-o scrisoare adresată unui prieten. Și, într-adevăr, Puccini a îndeplinit porunca divină pe care simțea că a primit-o la nașterea sa, dedicându-și întreaga sa viață de creație operei, fără a se „irosi” prea mult spre alte genuri muzicale.

19
/02
/24

Actorul Pavel Bartoș va juca pentru prima dată rolul lui Decebal Necșulescu din piesa „...Escu” de Tudor Mușatescu, într-o coproducție care va avea reprezentații la București și Chișinău. Spectacolul va fi pus în scenă de echipe artistice reunite ale Teatrului „Stela Popescu” din București și Teatrului Național Satiricus Ion Luca Caragiale din Chișinău, într-o colaborare unică în peisajul teatral autohton.

19
/02
/24

Ca în fiecare an, artistul vizual M.C. Donici propune EXPOZIȚIA DE O ORĂ: o întâlnire fără coroane, fasoane, discursuri sau festivisme, de ZIUA BRÂNCUȘI. Ajuns la a VIII-a ediție, evenimentul produs de Asociația Culturală Arte-Factum va avea loc luni, 19.02.2024, între orele 14:00- 15:00, în spațiul din fața  Bustului  Brâncuși  din proximitatea Facultății de Arte a Universității de Vest, Timișoara.

18
/02
/24

CRONICĂ DE FILM Cu premiera mondială în secţiunea Forum, necompetiţională, a Festivalului de la Berlin, "Săptămâna Mare", scris şi regizat de Andrei Cohn şi inspirat din nuvela "O făclie de Paşte" a lui I. L. Caragiale, este un film care gravitează în jurul unei întrebări fundamentale: Cum se ajunge ca un om să-i ia viaţa celui de lângă el?