Norman Manea, 80!
https://www.ziarulmetropolis.ro/norman-manea-80/

Norman Manea, scriitorul fără copilărie, pentru care viaţa a început abrupt, cu o deportare la 5 ani în lagărele din Transnistria, împlineşte, anul acesta, 80 de ani. „La 5 nu eram nici evreu, nici sirian, nici american, eram doar un copil”, evocă scriitorul român cel mai dur episod al copilăriei. Astăzi, de la ora 17.00, la TVR 1 şi de la 20.30, la TVR HD, puteţi afla povestea unuia dintre cei mai premiaţi şi traduşi scriitori români contemporani.

Un articol de Petre Ivan|23 mai 2016

TVR1 difuzează astăzi, 23 mai, la ora 17.00 (şi în reluare de la ora 0.10, marţi, 24 mai) „Norman Manea și fericirea obligatorie”, un documentar produs de TVR Internațional şi realizat de Irina Păcurariu. Filmul va fi difuzat și de TVR HD, de asemenea luni, 23 mai, de la ora 20.30.

Norman Manea este scriitorul român care, la 5 ani, era deportat în Transnistria cu toţi evreii din Bucovina, iar la 50 se autoexila împreună cu limba română dincolo de Ocean, unde începea o viaţă complet nouă la vârsta la care alţii se pregătesc de pensie.

În cadrul reportajului “Fericirea obligatorie”, Irina Păcurariu il prezintă pe omul Norman Manea, care, la 80 de ani, se opreşte şi se uită în urmă la cât şi cum a trăit.Norman Manea

“«Fericirea obligatorie» confirmă în proză ceea ce era, de fapt, ştiut: în timpul domniei lui Nicolae Ceauşescu, România a fost cea mai represivă dintre ţările de după Cortina de Fier. Cele patru nuvele din cartea lui Manea sunt pline de terifiante descrieri ale chinului cotidian. Din fericire pentru admiratorii literaturii, aceste naraţiuni au o graţie salvatoare: satira. În conversaţii şi comentarii kafkiene, personajele ne transmit ce înseamnă să trăieşti în spaimă şi să supravieţuieşti prin viclenie într-o dictatură coruptă.” (The New York Times)

Deşi Norman Manea este unul dintre cei mai premiaţi, traduşi şi apreciaţi scriitori români peste hotare, numele lui e greu de regăsit în manuale din România.

“Un mare scriitor, o rară bijuterie.” (El Pais)

Acasă la Bard College, distinsa universitate unde predă în SUA şi aproape de locul unde se va odihni pentru totdeauna, Norman Manea vorbeşte în română, singura limbă în care a scris vreodată, despre fericire, exil şi glorie.

“Frumuseţe şi cruzime ca la Gogol. Manea se înscrie în tradiţia marilor profeţi ai catastrofei care au fost Kafka, Blecher şi Bruno Schulz.” (Le Monde)

Norman Manea a fost decorat de președintele Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Ofiţer, în semn de înaltă apreciere pentru promovarea activă a culturii şi a valorilor româneşti, pentru înalta ţinută morală de care a dat dovadă de-a lungul întregii sale cariere.

Foto: Norman Manea – tvr.ro

08
/10
/21

„Big Sur”, „capodopera lui Kerouac”, după cum o numea scriitorul și criticul american Richard Meltzer, recent apărută în limba română la Editura Polirom, în traducerea lui Vlad Pojoga, este cartea pe care v-o propunem pentru acest sfârșit de săptămână.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.