Nou în Biblioteca Polirom: Stefan Zweig, Frica. Scrisoare de la o necunoscută
https://www.ziarulmetropolis.ro/nou-in-biblioteca-polirom-stefan-zweig-frica-scrisoare-de-la-o-necunoscuta/

Opera lui Stefan Zweig, unul dintre marii scriitorii ai lumii, a inspirat filme de succes, precum The Grand Budapest Hotel (2014, regia Wes Anderson), cîştigător a patru Premii Oscar şi cinci Premii Bafta.

Un articol de Liliana Matei|21 februarie 2016

Protagonista povestirii Frica, Irene, frumoasa soţie a unui avocat prosper, găseşte viaţa plictisitoare, simte că nu-i mai aduce nimic bun, iar asta o împinge să-şi caute ocupaţii noi. Într-o zi cunoaşte un tînăr pianist cu care intră într-o relaţie ferită de indiscreţiile lumii şi îndepărtată de căldura cuminte a familiei. Legătura clandestină o ajută să se regăsească într-o altă fiinţă, îi dă speranţe noi, o face să se simtă mai vie ca niciodată… Pînă într-o zi cînd, ieşind de la iubitul ei, întîlneşte o femeie ciudată. Din acel moment neaşteptat, mica aventură salvatoare, toate planurile ascunse se topesc, iar teama se insinuează în liniştea fiecărei zile.

 

Neaşteptată este şi clipa cînd un scriitor de succes, personajul-cititor din Scrisoare de la o necunoscută, primeşte un plic de la o admiratoare pe care nu ţine minte s-o fi întîlnit. Parcurge lungul mesaj şi află că femeia care-i scrie şi care îl iubise în taină încă din copilărie a făcut sacrificii de neimaginat ca să-i poată fi în preajmă, că într-o bună zi, fără să-i spună nimic despre pasiunea ei, au împărţit întîi cîteva pahare de vin, apoi plăcerea unei nopţi din care după nouă luni s-a născut un copil. Povestea propriei vieţi zugrăvite de admiratoarea necunoscută se sfîrşeşte la cîţiva ani după teribila epidemie de gripă din 1918 şi culminează cu un sacrificiu pe care el, fără să ştie, fără să fi avut măcar de ales, l-a provocat.

Volumul Frica. Scrisoare de la o necunoscută, de Stefan Zweig, a apărut în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Gabriellei Eftimie; cartea este disponibilă şi în ediţie digitală.

Povestirea Scrisoare de la o necunoscută a inspirat în 1948 o producţie cinematografică în regia lui Max Ophüls; filmul i-a avut în distribuţie pe Joan Fontaine, Louis Jourdan şi Mady Christians.

„Zweig a pus la punct o metodă literară şi psihologică remarcabilă, pe care Frica o exemplifică fără cusur. Strălucirea şi stranietatea ei lasă în mintea cititorului o impresie de neşters.” (Salman Rushdie)

„Stefan Zweig aparţine şirului de maeştri ai povestirii cărora le datorează propria formare: Maupassant, Turgheniev şi Cehov… El iubeşte imperfecţiunile, aspiraţiile şi frustrările personajelor sale, bărbaţi sau femei, pe care le analizează cu afecţiune şi înţelegere.” (Paul Bailey)

Născut în familia unui industriaș înstărit, Stefan Zweig (1881-1942) şi-a făcut studiile la Berlin şi la Viena. Călătoreşte mult încă din tinereţe (în Statele Unite, Franţa, Anglia, India), o cunoaşte pe prima sa soţie, Friederike von Winternitz, şi se stabileşte la Salzburg. În 1930 este deja unul dintre cei mai traduşi scriitori austrieci în viaţă, iar povestirile şi biografiile lui devin bestseller aproape imediat după apariţie. Odată cu venirea la putere a lui Adolf Hitler, Zweig părăseşte Austria, pentru diverse destinaţii: Londra, Bath, New York, Ossining şi, mai tîrziu, Rio şi Petrópolis.

A scris proză (Scrisoare de la o necunoscută, Frica, Amoc, Simţuri rătăcite, Suflete zbuciumate, Douăzeci şi patru de ore din viaţa unei femei), biografii (Maria Antoaneta, Maria Stuart, Erasmus de Rotterdam, Magellan) şi memorialistică (Lumea de ieri). În 1942, cînd se sinucide alături de cea de a doua soţie, Lotte, în Petrópolis, Stefan Zweig este deja unul dintre scriitorii celebri ai lumii. Opera lui a inspirat filme de succes, precum The Grand Budapest Hotel (2014), cîştigător a patru Premii Oscar şi cinci Premii Bafta.

Colecția „Biblioteca Polirom” numără pînă în prezent peste 1.000 de titluri și este coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu.

În pregătire:

Anna Brâncoveanu de Noailles, O nouă speranță

Cesare Pavese, Noaptea de sărbătoare

Erich Maria Remarque, Pe frontul de vest nimic nou

Tracy Chevalier, La marginea livezii

27
/03
/18

Astăzi este Ziua Mondială a Teatrului, dar și ziua în care sărbătorim un secol de la Unirea Basarabiei cu România, prilej de a readuce în prim plan, pentru o clipă, câțiva dintre artiștii născuți pe teritoriul actual al Basarabiei și deveniți parte integrantă a memoriei, identității și culturii naționale.

25
/03
/18

Publicitar, prozator, dramaturg, Alex Tocilescu (40 de ani) este unul dintre cei mai în vogă oameni de litere din România zilelor noastre. Este foarte urmărit pe rețelele de socializare, unde a dobândit o simpatie aparte pentru fotografiile cu pisicile sale (însoțite de câteva gânduri ale felinelor).

23
/03
/18

Scrisă și regizată de Guillermo del Toro, versiunea cinematografică a romanului Forma apei/ The Shape of Water a intrat în cinematografele din România în data de 23 februarie 2018. Romanul a apărut în această săptămână în colecția „Biblioteca Polirom”, în traducerea Veronicăi D. Niculescu.

21
/03
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Misticismul ebraic își găsește expresia concentrată în Cabala. Este o doctrină esoterică despre Dumnezeu și Univers ca formă foarte veche a revelației (de aici și sensul literar al cuvântului cabala, tradiție), transmisă de un lung șir de inițiați.

20
/03
/18

Pornim, astăzi, pe urmele scriitorului de Nobel Gabriel Garcia Marquez (născut într-o zi de 6 martie), prin câteva din multele orașe care l-au găzduit.

20
/03
/18

Nici mare, dar nici minor – îl aprecia G. Călinescu într-o cronică din 1932, pentru ca, în „Istoria literaturii“ din 1941, să găsească strălucita formulă: „El nu-i niciodată aşa de liric încât să fie mare, niciodată atât de facil încât să nu fie poet“. Autorul cunoscutelor „Balade vesele şi triste”, George Topîrceanu, contemporan cu Arghezi, Blaga şi Barbu, s-a născut la 20 martie 1886, la Bucureşti, în familia unui cojocar.

16
/03
/18

Joi, 22 martie, de la ora 19.00, se lansează la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, romanul Visul numărul 9, de David Mitchell, recent apărut în traducerea lui Mihnea Gafița. Într-un registru stilistic uimitor, scriitorul britanic ne poartă în acest roman prin lumea halucinantă a metropolei Tōkyō. Romanul preia titlul cântecului #9 Dream de John Lennon, compozitorul preferat al personajului central.

15
/03
/18

Miercuri, 21 martie, ora 19.00, la Salon für Kunstbuch din cadrul Muzeului Belvedere 21 din Viena, va fi lansat volumul bilingv Dan Perjovschi. The Book of Notebooks / Cartea carnetelor (contribuții de: Jelena Vesić, Alina Șerban, What, How & for Whom / WHW, Kristine Stiles). La eveniment vor participa artistul Dan Perjovschi şi istoricul de artă și curatorul Alina Șerban.