„Nu m-au lăsat să conduc lumea“ – o întîlnire cu poezie şi oameni la finalul toamnei
https://www.ziarulmetropolis.ro/nu-m-au-lasat-sa-conduc-lumea-o-intilnire-cu-poezie-si-oameni-la-finalul-toamnei/

Poetul Nicolae Coande vă invită, cu entuziasm moderat, la prezentarea noii sale cărţi de poezie,  „Nu m-au lăsat să conduc lumea” (Casa de editură Max Blecher, 2015).

Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2015

Vor participa la întîlnirea cu cei care doresc să asculte gînduri şi poeme ale autorului poetul Claudiu Komartin, directorul Casei de editură Max Blecher, şi Ana Toma, cea care însufleţeşte grafic cărţile apărute aici. Pentru publicul craioveam mai puţin ştiutor al pieţei de carte din România, Casa de editură Max Blecher a luat fiinţă în toamna anului 2010, ca o dezvoltare a proiectului de lecturi şi ateliere de literatură contemporană „Institutul Blecher”, fondat în 2009, la împlinirea centenarului Max Blecher, de către Claudiu Komartin şi Ana Toma.

Întâlnirea va avea loc într-un „cadru tovărăşesc” în noul spaţiu al Teatrului Naţional, „Ia te uită!”, miercuri, 25 noiembrie, de la ora 18.

O primă lansare a cărţii a avut loc la Clubul de lectură Institutul Blecher, pe 25 octombrie, a.c.

„Nicolae Coande e cel mai sever mistic (al poeziei, dar nu numai) dintre poeţii de azi. Mîniile, imprecaţiile, afuriseniile lui de aici se trag: din ultrajul idealurilor prea febrile şi prea radicale. El e chiar misticul negativităţii […] restul e literatură. Iar el literatură nu vrea să scrie.”

Al. Cistelecan

„Coande scrie, esenţializat, la marginea morţii: nu împotriva ei, ci în complicitate cu ea, poezia sa fiind, după ce trecem de toate etichetele foarte inteligente care i s-au ataşat, o thanatofilie atent controlată.”

Ştefan Borbely

„Prin noul său volum, Nu m-au lăsat să conduc lumea, Nicolae Coande mai demonstrează o dată că viabilitatea unei formule poetice nu ţine de mode, de migraţii sezoniere, de tendinţe. Că un poet adevărat continuă cu obstinaţie să-şi urmărească obsesiile, să-şi hrănească indispoziţiile, şi o face rămînînd tot timpul subtil şi neaşteptat, fals sentenţios — dai la tot pasul în această poezie de admirabile scăpărări de luciditate şi inteligenţă bine strunită —, sarcastic, negru-n cerul gurii şi bavard, cînd, de fapt, atît de grav în fiecare secvenţă derulată în filmul său straniu, ce atinge uneori tragismul prin intermediul metonimiei şi al deriziunii. Lucru pe care doar cîţiva dintre cei cu adevărat mari (nu neapărat poeţi galonaţi sau faime ale istoriilor literare) l-au mai reuşit atît de memorabil — de obsedant — în toată poezia românească recentă.”

Claudiu Komartin

Coperta_Coande_Blecher

 Un gînd al autorului:

„Am scris cartea asta timp de cinci ani, fără să mă gîndesc că o voi publica, iată, la exact 20 de ani de la debutul editorial. Atunci am publicat În margine şi mai cred şi azi, după ce am citit sute de poeţi şi chiar cărţi fără semnătură, că insul care scrie poezie este homo sacer al tuturor epocilor, excomunicatul, cel autodesemnat să provoace şi să ilustreze diferenţa, dincolo de lege şi totuşi înăuntrul ei: figura noastră în oglindă, aşa cum nu avem mereu puterea de a o recunoaşte. Aşa, poem după poem, am ajuns la concluzia „savantă” că doar la cinci ani putem fi cu adevărat poeţi, atunci când puterea noastră se uneşte, cum cerea Nietzsche, cu o altă putere şi făptuim cu adevărat totul. Ceea ce facem pe urmă este o transcriere palidă a acelei miresme unice.”

Nicolae Coande (n. 23 septembrie 1962), poet, eseist, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al Societăţii Române de Filosofie. Locuieşte în Craiova, unde propune întîlniri cu scriitori şi poeţi – pentru ca gustul literaturii şi aroma prieteniei să nu piară în oraş.

A debutat editorial cu placheta de poeme „În margine” (Ed. Ramuri, 1995), Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele de poezie „Fincler” (Ed. Ramuri, 1997), Premiul Filialei Craiova a U.S.R.; „fundătura homer” (Ed. Dacia, 2002), Premiul Uniunii Scriitorilor din România; „Folfa”, (Ed. Vinea, 2003); „Vînt, tutun şi alcool” (Ed. Brumar, 2008); „Femeia despre care scriu” (Ed. Măiastra, 2010), precum şi antologiile „VorbaIago” (Ed. Măiastra, 2012), „Persona” (Ed. Măiastra, 2013). Cea mai recentă carte de poezie, „Nu m-au lăsat să conduc lumea” a apărut în 20125 la Casa de editură Max Blecher. A scris şi cîteva cărţi de publicistică şi eseuri. Ultima, „Intelectualii români şi Curtea regelui”, a apărut în anul 2011 la Ed. „TracusArte”.

A fost, în ani pari, scriitor în rezidenţă în Germania şi Austria. Este prezent în antologii şi reviste literare din Germania, SUA, Belgia, Serbia, Franţa, Turcia, Albania, Slovenia.

Selectiv: Gefährliche Serpentinen – Rumänische Lyrik der Gegenwart (Druckhaus Verlag, Berlin, 1998), edited by Dieter Schlesak; Of Gentle Wolves (Calypso Editions, New York, 2011), translated and edited by Martin Woodside; The Vanishing Point that Whistles (Talisman Press, USA, 2011), edited by Paul-Doru Mugur, Adam Sorkin, and Claudia Serea.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.