O nouă expoziţie la Future Museum: Our story is better than yours
https://www.ziarulmetropolis.ro/o-noua-expozitie-la-future-museum-our-story-is-better-than-yours/

Centrul Ceh redeschide galeria de artă Future Museum, vineri, 6 iulie, de la ora 18:00, cu expoziţia artistitului Vilmos Koter, „Our story is better than yours”.

Un articol de Liliana Matei|3 iulie 2018

Expoziţia solo a artistului Vilmos Koter este compusă din două lucrări create special pentru Future Museum: Plaything of power, o instalaţie de 3,5 metri şi două fotografii care formează lucrarea What if …?.

Expoziţia reprezintă modul în care Koter creează, fiind o prelungire a lucrărilor sale anterioare, bazate pe gesturi minimaliste şi comentarii vizuale asupra lumii înconjurătoare şi problemelor sociale cu care ne confruntăm.

Vilmos Koter vine din oraşul Miercurea Ciuc (Csíkszereda), care se află într-o zonă bilingvă numită Székelyföld sau Ţinutul Secuiesc. Situată în centrul României, această zonă este populată de majoritatea secuilor de pe teritoriul ţării, ei fiind un grup etnic maghiar distinct. Crescând şi locuind în această zonă, Koter se foloseşte de arta sa pentru a interpreta subtil problemele cu care se confruntă locuitorii acestui teritoriu.

Plaything of power se referă la multiplele straturi care formează relaţia de lungă durată dintre români şi secui şi la tensiunea care este întreţinută de ambele grupuri. Cum este şi în cazul altor naţionalităţi cum ar fi scoţienii, bascii, catalanii sau kurzii, dorinţa de a avea o anumită autonomie se găseşte şi în cazul secuilor, autonomie care le-a fost promisă cu ocazia Marii Uniri din 1918. Ca să poată lupta pentru cauza secuilor, un simbol vizual unificator a fost strategic necesar. Aşadar, steagul secuiesc a apărut ca formă de reprezentare a Consiliului Naţional Secuiesc, o platformă politică care promovează autonomia secuilor. Steagul a prins popularitate, iar în prezent este arborat de faţadele a sute de locuinţe. Din punctul de vedere al secuilor, ceea ce simt că le lipseşte este certitudinea autonomiei sau dreptul de a fi ei înşişi. Pe de altă parte, creşterea fricii în rândul românilor ridică problema posibilităţii separatismului, chiar dacă, în calitate de parte privilegiată – partea care o constrânge pe cealaltă – românii refuză să includă steagul secuiesc, ca simbol al acestui grup etnic, în contextul clădirilor oficiale, spre exemplu. Această problemă, aparent fără sfârşit, a stat la baza multor conflicte de-a lungul secolelor. Cum ar putea fi rezolvată?

A doua parte componentă a expoziţiei, What if …?, analizează momentul apariţiei steagului secuiesc în cadrul masivelor proteste #rezist care au loc în Piaţa Victoriei, în Bucureşti. Dacă steagul secuiesc este parte a protestelor, atunci este posibil ca mişcarea #rezist să fie coerentă cu iniţiativa maghiară? Dacă steagul secuiesc este parte a protestelor, atunci pot fi adevărate acuzaţiile conform cărora Soroş susţine aceste mişcări civice? De ce prezenţa acestui steag este ofensatoare în acest context, pe când prezenţa altor steaguri nu? Această parte a expoziţiei ridică astfel de întrebări care provoacă privitorul să dea propriile răspunsuri, în funcţie de părerile şi cunoştinţele fiecăruia.

Astfel, Our story is better than yours aduce la suprafaţă câteva problematici controversate care pot fi invizibile unora dintre noi, în prim plan fiind alteritatea oamenilor care trăiesc în acelaşi spaţiu, în timp ce experimentează, într-o multitudine de moduri, preocupări legate de a fi cu, în mijlocul sau fără o minoritate etnică. Poate că nu este vorba despre cine are dreptate şi cine nu, ci tocmai despre a înţelege povestea dintr-un unghi diferit, unul care implică aspectele umane ale situaţiei, alături de înţelegerea conceptului de diversitate.

Vilmos Koter a absolvit Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca. Expoziţiile şi proiectele sale anteriaore includ: Altart, Cluj-Napoca, România (2017); Žagarė Fringe Festival, Lituania (2017); Korean Cultural Center, Budapesta, Ungaria (2017); GNAP Eastern Europe, Lăzarea, România (2017); Simultan, Timișoara, România (2017); tranzit.ro, Bucureşti, România (2016); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2016); Caucasus–Balkan Express, Bozar, Bruxelles, Belgia (2016); Caucasus–Balkan Express, Ljubljana, Slovenia (2015); Seoul, Coreea de Sud (2015); Pulzus Art Camp, Odorheiu Secuiesc, România (2015); Szatyor Bar and Gallery, Budapesta, Ungaria (2015); Altart, Cluj-Napoca, România (2014); HAU, Berlin, Germania (2014); Festival Temps D’Images, Fabrica de Pensule, Cluj-Napoca, România (2014); m21 Gallery, Pécs, Ungaria (2014); Magma, Sfântu Gheorghe, România (2014); Megyeháza Gallery, Miercurea-Ciuc, România (2013); Guangzhou, 53 Art Museum, China (2013); Wongol, Coreea de Sud (2013); Siló, Miercurea-Ciuc, România (2012); Geumgang Nature Art Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2012); Csíki Székely Museum, Miercurera-Ciuc, România (2009); Art-Mill, Szentendre, Ungaria (2009); Partapur, Banswara, India (2008); Míves House, Sfântu Gheorghe, România (2008); Geumgang Nature Art Pre-Biennale, Gongju, Coreea de Sud (2007); Mirtill – audio-visual performance, Gödör Club, Budapesta, Ungaria (2007); Binar Centre for Digital Culture, Cluj-Napoca, România (2006); Teatrul Masca, Bucureşti, România (2006); Future House, Budapesta, Ungaria (2005); Tranzit House, Cluj-Napoca, România (2004); Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Bucharest, România (2003); Ataş Gallery, Cluj-Napoca, România (2002).

Eveniment organizat de Future Museum (Centrul Ceh Bucureşti), cu sprijinul Institutului Balassi din Bucureşti şi al Budweiser Budvar.

 

Eveniment Facebook aici.

Foto: Centrul Ceh

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.