Operele lui Brâncuşi, vedetele caselor de licitaţii. O sculptură celebră a fost estimată la un preţ între 10 şi 15 milioane de dolari
https://www.ziarulmetropolis.ro/operele-lui-brancusi-vedetele-caselor-de-licitatii-o-sculptura-celebra-a-fost-estimata-la-un-pret-intre-10-si-15-milioane-de-dolari/

Sculptura „Une Muse” („O Muză”) de Constantin Brâncuşi, estimată la un preţ cuprins între 10 şi 15 milioane de dolari, se află printre piesele centrale ale unei licitaţii de artă modernă şi impresionistă ce va fi organizată de casa Christie’s, la New York, pe 7 noiembrie. Potrivit site-ului oficial al casei organizatoare, la această licitaţie […]

Un articol de Andrada Văsii|5 noiembrie 2012

Sculptura „Une Muse” („O Muză”) de Constantin Brâncuşi, estimată la un preţ cuprins între 10 şi 15 milioane de dolari, se află printre piesele centrale ale unei licitaţii de artă modernă şi impresionistă ce va fi organizată de casa Christie’s, la New York, pe 7 noiembrie.

Potrivit site-ului oficial al casei organizatoare, la această licitaţie vor fi scoase la vânzare şi alte capodopere aparţinând artei moderne şi impresioniste, create de Alberto Giacometti, Henry Moore, Jacques Lipschitz, Marc Chagall, Emil Nolde şi Lyonel Feininger, iar specialiştii se aşteaptă ca valoarea totală a operelor ce vor fi vândute să depăşească suma de 250 de milioane de dolari.

„Une Muse”, lucrată în ghips, este una dintre primele sculpturi ale lui Constantin Brâncuşi care au fost expuse în Statele Unite ale Americii. Realizată în 1912, lucrarea, cu forme delicate ce reprezintă capul unei femei, a stârnit admiraţia publicului şi a colecţionarilor de artă atunci când a fost prezentată la ediţia inaugurală a expoziţiei „Armory Show”, în 1913, la New York.

O hologramă a sculpturii lui Constantin Brâncuşi, care este estimată la un preţ cuprins în intervalul 10-15 milioane de dolari, va fi expusă în zilele de 5 octombrie şi 6 octombrie la Grand Hyatt Hotel din Hong Kong. Specialiştii consideră că această acţiune reprezintă o abordare inovatoare, care permite colecţionarilor de artă din Hong Kong să admire opera lui Brâncuşi în trei dimensiuni, în timp ce opera originală a rămas la New York.

Opera „O Muză” a fost inspirată de baroneasa Renée-Irana Frachon care i-a servit drept model sculptorului român pentru o lucrare precedentă a acestuia – „La Muse Endormie” („Muza adormită”), realizată în 1909-1910.

Pe de altă parte, o altă operă celebră a artistului român, „Prometeu” (Prométhée), un cap turnat în bronz de Constantin Brâncuşi în 1911, s-a vândut în luna mai a acestui an, pentru suma de 12.682.000 de dolari, la New York, într-o licitaţie de artă impresionistă şi modernă organizată de Sotheby’s.

 

Sursa: Mediafax

07
/02
/24

Band-ul internațional TIME IN OUR HANDS TRIO va prezenta sâmbătă, în premieră în România, noul său program cu compozițiile celor trei membri, într-un concert marcat de improvizație conceptuală, de la jazz la baroc european și, interesant, muzică tradițională românească.

07
/02
/24

Eyedrops și Pinholes, trupe de rock alternativ, pleacă într-un turneu ce cuprinde nouă orașe prin țară dar și în Republica Moldova, începând cu data de 8 februarie, din Timișoara, urmând să transforme într-o petrecere, pe rând, alte opt puncte geografice importante.

07
/02
/24

Editura Humanitas vă invită marți, 13 februarie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (bd. Regina Elisabeta nr. 38), la o întâlnire cu istoricul Marc David Baer, profesor la London School of Economics and Political Science, istoricul Marian Coman și scriitoarea Sabina Fati despre volumul Otomanii: Hani, cezari și califi, o fascinantă nouă abordare a istoriei Imperiului Otoman.

05
/02
/24

La Centrul Național al Dansului București (CNDB), anul începe cu o rezidență și cu o serie de spectacole prezentate în cadrul stagiunii. 2024 este an aniversar la CNDB. Instituția împlinește 20 de ani și își propune să celebreze prin evenimente speciale cele două decenii de promovare a creației coregrafice.

05
/02
/24

„Din autobiografie îmi extrag eu forța, prin autobiografie simt că pot să-i fac pe oameni să se confrunte cu acele lucruri pe care nu vor să le vadă. Când vine vorba de scrierea autobiografică, oamenii nu mai pot spune: E doar un personaj, asta nu poate fi adevărat”.