Patrimoniu cultural+millenials = proiectul Cronicari digitali. „Un selfie al unei generații făcut cu istoria pe fundal”
https://www.ziarulmetropolis.ro/patrimoniu-culturalmillenials-proiectul-cronicari-digitali-un-selfie-al-unei-generatii-facut-cu-istoria-pe-fundal/

2018. Anul European al Patrimoniului Cultural.

Un articol de Cristina Enescu Aky|29 noiembrie 2018

Milenialii. Generația născută între 1980 și 2000. Foarte activi în mediul online și în social media, pasionați și extrem de informați de tehnologiile multimedia. Uneori sunt acuzați că, deși activi și novatori, cu greu îi interesează ceva din afara zonei multimedia și online.

Patrimoniu cultural. Toată bogăția culturală materială și imaterială pe care ne-au lăsat-o generațiile anterioare, care ne spune ceva nu doar despre ele ci și despre noi cei de astăzi și chiar de mâine.

Cronicari digitali. O campanie de PR românească (începută în iulie 2018 și având o durată planificată de 3 ani) extrem de frumoasă, necesară și interesantă, care aduce împreună tinerii din generația millenials și acest concept uriaș dar adesea prea puțin cunoscut și comunicat, patrimoniul cultural. Care de fapt, spune această campanie, nu e deloc ceva ce ține doar de trecut ci o realitate vie, actuală, relevantă pentru prezent – inclusiv prezentul generației millenials. Cum îi apropii pe acești tineri de patrimoniul cultural într-un mod atractiv și care să îi implice? Simplu, spun organizatorii acestei campanii. Vorbindu-le tinerilor despre patrimoniu pe limba lor.

„Patrimoniul poate fi atins, gustat și fotografiat: Obiecte de pe vremea străbunilor; Articole vestimentare; Clădiri istorice; Monumente; Cărți; Mașini; Orașe istorice; Opere de artă; Situri arheologice; Bucate tradiționale.

Patrimoniul poate fi o încântare pentru auz sau văz: Practici tradiționale; Tradiții orale; Expresii; Dialecte; Practici sociale; Arta spectacolului; Meșteșuguri tradiționale.

Patrimoniul are mii de culori și sunete. Peisaje; Flora; Fauna.” (sursa: www.cronicalidigitali.ro)

Pe scurt, o agenție de PR (Zaga Brand), cu oameni pasionați de lucrurile și valorile care formează patrimoniul cultural, în parteneriat cu Institutul Național al Patrimoniului, au creat această campanie pro bono (repet, pro bono, într-un an plin de festivisme zornăitoare dar goale și neatractive, făcute pe foarte mulți -și irosiți- bani publici) din dorința de a trezi curiozitatea și interesul, apoi pasiunea tinerilor pentru valorile (materiale și imateriale) care compun acest patrimoniu, și chiar să îi stimuleze să îl promoveze. Cum devin tinerii instagrameri, jurnaliști, bloggeri, vloggeri și influenceri cronicarii (termen prăfuit, trezind amintiri vagi din anii de școală, care desemnează o persoană ce descrie și povestește despre o istorie, un timp, o realitate) digitali (adică profund implicați în realitatea tehnică, multimedia, social media a zilelor noastre)? Printr-o strategie simplă dar onestă și foarte atrăgătoare, tururi ghidate pe teren extrem de interesante, o platformă de digital storytelling și un hashtag devenit viral: #CronicariDigitali.

Din iunie până acum au fost organizate mai multe Heritage Trips (tururi ghidate) la aproximativ 50 de obiective de patrimoniu din toată țara: clădiri de patrimoniu (multe neaccesibile circuitului public) precum case vechi, conace și castele, situri arheologice, mori de apă și căi ferate, Închisoarea Tăcerii din Râmnicu Sărat (obiectiv de patrimoniu traumatic) și Mausoleul din Mărășești, Sarmizegetusa Regia și sate prizărite prin Munții Apuseni, peisaje și obiective din Maramureș sau ultimul pot de lemn acoperit – și desigur și elemente de patrimoniu imaterial (gastronomie, obiceiuri, peisaje, oameni).

Silvia Teodorescu, managing partner al agenției de PR Zaga Brand și director al campaniei, spune că de mai mulți ani se pune problema în spațiul public despre generația millenials, care pare o generație care și-a pierdut identitatea, sau nu și-o cunoaște, nu mai are legături cu rădăcinile din trecut. „Noi am ales să nu perpetuăm aceleași acuze inutile, că tinerii nu pot fi atenți la ceva decât pentru un timp scurt, că sunt interesați exclusiv de zona foto-video –diferențele de generație sunt normale. Acest fel de a fi al lor nu e un defect ci o calitate de fapt, noi suntem atât de în urmă în comparație cu ei. Cineva trebuie însă să își asume responsabilitatea să comunice cu ei pe limba lor – și ce să vezi, asta le place și îi atrage”.

Ce câștigă tinerii din acest proiect de aprop(r)iere și activare a patrimoniului pentru ei și prin ei către cei din generația lor? „La un prim nivel, rezultate concrete: peste 2.000 de fotografii cu obiective de patrimoniu share-uite pe social media în doar 4 luni, 7 milioane de tineri reach-ul pe rețelele sociale, 1 milion de tineri atinși offline. În plus, ceea ce câștigă fiecare din cei implicați sau atinși de acest proiect e înțelegere reciprocă. Inițial, tinerii care au participat la tururile noastre au câștigat acces la niște zone și obiective necunoscute lor și povești de la experți, nu de pe Wiki. Curiozitatea lor inițială e un mare câștig, apoi noi le-o satisfacem. Și le place – nu are cum să nu le placă odată ce văd și înțeleg niște obiective de patrimoniu. Le place ce descoperă, apoi vor să împărtășească cu alții. La final ne dorim și ca ei să se implice mai departe.” 

Când patrimoniul cultural rodește antreprenoriat și implicare civică 

Patrimoniul cultural rămâne viu doar dacă e dat mai departe. În limbajul zilelor noastre, dacă devine viral și generează implicare comunitară și antreprenorială. Silvia Teodorescu e convinsă de faptul că asta e total în logica respectului și a aprecierii patrimoniului. „În Europa de Vest, în jurul obiectivelor de patrimoniu se dezvoltă multe proiecte de voluntariat dar în principal de antreprenoriat cultural. Europenii fac business în jurul patrimoniului de toate felurile (arheologic, industrial, arhitectural), nu în sens mercantil ci de antreprenoriat cultural, care ridică o întreagă regiune. 

Avem exemple și în România: cetatea Râșnov. Până la renovare avea 10.000 de turiști pe an. După renovare – 420.000. În plus au apărut multe pensiuni, ghizi turistici, transporturi, orașul a crescut, multe evenimente. Asta înseamnă antreprenoriat cultural. Asta ne dorim și noi, să stimulăm cât mai multă dorință ca tinerii, comunitățile, societatea civilă, zona privată să se implice. Nu poți să pui totul doar în sarcina statului sau a particularilor, sunt peste 1.000 de obiective de patrimoniu în pericol în momentul ăsta. Cu toții putem ajuta patrimoniul să își regăsească splendoarea și astfel, de ce nu, să aducă inclusiv un aport mai mare la PIB-ul României.”

Într-o Românie în care majoritatea tinerilor (și nu numai) sunt total nemulțumiți de cam tot ce se întâmplă în țară, cu ce ne ajută pe noi toți să cunoaștem patrimoniul, cu atât mai mult cu cât prezentul e parcă tot mai stresant și apăsător? Cu ce ne îmbunătățește prezentul apropierea de patrimoniu, adică de o parte a trecutului? „Sunt lucruri vii, frumoase, sunt în picioare, ne putem bucura de ele? Atunci acest patrimoniu nu e ceva trecut ci prezent. „Patrimoniul e ceva contemporan. Contează cum îl privești. Cu ce te ajută asta pentru mâine? Te face mai bogat spiritual și cultural” spune Silvia Teodorescu, acest om care nu aparține generației millenials dar care a înțeles cum să le vorbească acestora astfel încât să stârnească un interes foarte viu.

Campania Cronicari digitali a câștigat anul acesta premiul Gold la cea mai importantă gală digitală din România, iar la PR Awards a câștigat două premii Silver (la categoriile Social Media și Comunicare publică) și premiul Gold la categoria Cultură și Artă.

De la curiozitate la pasiune la comunitate

Pe 25 noiembrie a avut loc în București ultima întâlnire de anul acesta; a fost un tur ghidat (Heritage InstaMeet) și apoi un InstaParty. Locul de pornire și de încheiere al turului a fost superba și puțin cunoscuta clădire de patrimoniu a Palatului Ghica, la care publicul nu are acces în mod uzual, fiind proprietate privată. Un grup de câteva zeci de tineri au vizitat și alte trei clădiri cu aspect și istorii impresionante: la Casa Macca (una din puține clădiri în pur stil Art Nouveau din țară, actualmente sediul Institutului Național de Arheologie, de asemenea nedeschis circuitului public) li s-a povestit despre elitele intelectuale și o celebră familie boierească din România de la sfârșitul secolului XIX, mobilier și decorațiuni interioare originale reflectând moda și valorile acelor vremuri și apoi despre donarea către stat și transformarea clădirii în Muzeul Național al Antichităților (primul muzeu din România, înființat în 1864). Iar la casa care găzduiește Muzeul Maria și dr George Severeanu au descoperit o casă cochetă în stil eclectic, cu multe elemente originale, în care celebrul medic radiolog G Severeanu și-a organizat colecția de antichități din întreaga lume (colecțiile arheologice private și fascinația pentru istorie fiind o mare modă a secolului XIX).

Să (re)învățăm să privim

Arhitectul Ștefan Bâlici, directorul Institutului Național al Patrimoniului și co-autor al acestei campanii, a sintetizat la finalul evenimentului de la Palatul Ghica unul din marile câștiguri ale proiectului: „Marea dar simpla lecție de a învăța să ne uităm în jur, să privim cu adevărat. Trebuie să învățăm să ne uităm, pentru a putea descoperi anumite lucruri de excepție. Asta face și această campanie. Mai întâi începem să observăm patrimoniul, apoi învățăm să descifrăm ceva din semnele pe care le poartă el. Asta e de fapt patrimoniul, nu doar o colecție de lucruri frumoase, ci care ne și spun destul de multe despre istoria noastră (în multe sensuri ale acestui termen).”

Ce urmează?

Fotografii de excepție din campania Cronicari digitali 2018, realizate de acești tineri bloggeri și influenceri în mediul social media vor merge în februarie la Bruxelles, la o expoziție la Parlamentul European.

O expoziție cu cele mai bune fotografii din această campanie va fi organizată în februarie la Palatul Universul, în spațiul expozițional inedit numit AWE (Adaptive Work Environment – Mediu Adaptiv de Lucru).

Și mai urmează încă doi ani și jumătate de proiect Cronicari digitali. Vă invităm să descoperiți evenimentele de până acum dar și cele următoare pe www.cronicaridigitali.ro

Foto credit: Cronicari Digitali www.cronicaridigitali.ro



11
/08
/17

Ajuns la cea de-a patra ediție, UrbanEye invită creatorii independenți și pasionații de film, dar și casele de producție, să înscrie în competiție filme inspirate din realitatea arhitectural-urbană din România. Se caută filme în care orașul, arhitectura sau viața urbană din România sunt personajele, subiectele principale sau decoruri cu rol dramaturgic în construcția narativă.

03
/08
/17

Asociația Sinaptica anunță începerea taberei de arhitectură din cadrul proiectului cultural 'Palatul Pleșa - Neoclasic și țărani', realizat în parteneriat cu Consiliul Local Obârșia de Câmp, Mehedinți, și Liceul de Artă 'I.Șt. Paulian' din Drobeta Turnu-Severin și cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

31
/07
/17

Luna august este ultima șansă de a participa la Școlile de Vară organizate de Fundația Calea Victoriei anul acesta! Este o perioadă intensă, o petrecere culturală în orașul tău, când te poți bucura de cursuri de Stil, Desen, Storytelling, Fotografie, Meditație, Scriere Creativă și multe altele!

25
/07
/17

Sâmbătă, 22 iulie 2017, a avut loc ediția a VI-a a Workshopului de fotografie și explorare urbană Walk & Shoot – o ediție unică, cu personaje și cadre noi. Grupul de fotografi, în frunte cu fotograful coordonator Adi Bulboacă, alături de organizatori, au parcurs un traseu care a traversat Bucureștiul dintr-un capăt în altul.

19
/07
/17

Din 15 iulie, românii pot vota online cele mai relevante kitsch-uri autohtone timp de două săptămâni. Categoriile și nominalizările au fost făcute de o comisie formată din Sergiu Vasile (Utopia Balcanica și Timesnewroman), Mihai Popescu (VICE),Corina Băcanu, Cristian Șimonca (Blogu’ lui Otravă), Ioana Mănoiu (Managing Partner GMP Public Relations) și Cristian Lică, Kitsch manager la Romanian Kitsch Museum. Comisia a ținut cont de sugestiile exprimate de vizitatorii muzeului și de recomandările din social media.

18
/07
/17

Concursul "Cea mai frumoasă IE" va avea loc în cadrul celei de-a XIII-a ediții a Festivalului "Valea Mureșului" cu tema "Tradiția continuă!", care se va desfășura la Răstolița, în perioada 29-30 iulie. Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Mureș, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Târgu Mureș și Centrul Creației Populare Mureș, în scopul promovării modelelor autentice.

13
/07
/17

Pe 22 iulie, de la 08:00 la 20:00, găsești în București un workshop de fotografie și explorare urbană, în care afli poveștile orașului de la scriitorul Andrei Crăciun și înveți să faci fotografii de la un profesionist ca Adi Bulboacă.

22
/06
/17

În ziua dinaintea prezentării spectacolului ”Naharin’s Virus” în FITS 2017, una dintre conferințele de la Librăria Habitus l-a avut ca invitat pe unul dintre cei mai aclamați coregrafi contemporani, colaborator al celor mai importante companii de dans din lume. Un om și un artist care intrigă, năucește și totodată provoacă revelații profunde despre dans, corp și mișcare.

15
/06
/17

La Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu de anul acesta, Mikhail Baryshnikov prezintă un one-man show intitulat „Brodsky/Baryshnikov”, în regia lui Alvis Hermanis, bazat pe poemele poetului rus Joseph Brodsky. Cele două reprezentații sunt programate pe 15 iunie, ora 22.00, și 16 iunie, ora 18.00.

15
/06
/17

”Captivează instantaneu... Inspirat din Keaton, Fellini și desigur Chaplin, acest spectacol atemporal despre hilare accidente minore și acrobații excepționale este încântător...Obligatoriu de văzut... Contagios, extraordinar, magic.. Adorabil...Un deliciu, mergeți neapărat să-l vedeți....” Dincolo de astfel de spicuiri din aprecierile presei internaționale la adresa acestui spectacol, exact în ziua în care o mult necesară lege a fost adoptată în România (interzicerea folosirii de animale sălbatice în numerele de circ pe tot teritoriul țării), ”Pss psss/ Chiar... fără cuvinte” a făcut istorie în multe suflete și la FITS 2017.

14
/06
/17

Față de cum au cunoscut circul multe generații, acest relativ nou tip de artă performativă, circul contemporan, împletește acrobațiile și performanțele fizice cu dansul, prezentarea unui fir narativ prin mijloace de expresie teatrală, lightning design și o estetică centrată pe om, pe sentimentele, călătoria și poveștile sale. Australia, patria celebrissimei trupe Cirque du Soleil,  este unul dintre creatorii circului contemporan, care a luat avânt în anii 1970. Este o artă care conectează corpurile și sufletele fără a avea nevoie de prea mult decor sau artificii ornamentale sau de animale. Istoria circului dar și numeroasele frământări și teme ale culturii contemporane se regăsesc în această artă măiastră, complexă, extrem de muncită și totodată simplificată până la esențe: mișcare, dans, ritm, conexiune, capodoperă a corpului uman. Doamnelor și domnilor, Circa Contemporary Circus!