Paul Negoescu: „Film+” este veriga lipsă dintre școala de film şi industria de film din România
https://www.ziarulmetropolis.ro/paul-negoescu-film-este-veriga-lipsa-dintre-scoala-de-film-si-industria-de-film-din-romania/

INTERVIU Am stat de vorbă cu scenaristul şi regizorul Paul Negoescu despre Film+, un „laborator de lucru, sprijin şi mentorat pentru realizatorii de film” pe care îl coordonează şi pe care l-a fondat împreună cu directorul de imagine Ana Drăghici şi cu consultantul în cinematografie Alex Trăilă.

Un articol de Ionuţ Mareş|23 iulie 2019

Paul Negoescu a absolvit regia de film la UNATC în 2007 și a regizat mai multe scurtmetraje, care au avut parte de peste 300 de selecții în festivaluri și au câștigat peste 30 de premii. Primul lui lungmetraj, „O lună în Thailanda”, a avut premiera mondială la Festivalul de Film de la Veneția în 2012 și a primit premiul FIPRESCI la Festivalul Internațional de Film de la Sofia. „Două lozuri” (2016), cel de-al doilea lungmetraj al său, un film independent cu micro-buget, a obținut un număr record de încasări pentru un film românesc, fiind de asemenea foarte bine primit de critici și festivaluri. În 2018, Paul Negoescu a lansat cel de-al treilea lungmetraj, „Povestea unui pierde-vară”. El este membru al Academiei Europene de Film, fondator al Festivalului de Film Timishort și lector universitar la catedra de Regie de film de la UNATC.

Creat şi coordonat de Paul Negoescu împreună cu directorul de imagine Ana Drăghici și cu consultantul în cinematografie Alex Trăilă şi ajuns în 2019 la a patra ediţie, Film+ este „un laborator de lucru, îndrumare şi sprijin pentru realizatorii de film” aflaţi la început de drum. „Este veriga lipsă dintre școala de film şi industria de film din România”, spune Paul Negoescu într-un interviu pentru Ziarul Metropolis în care explică rolul şi funcţionarea acestui program.

Ionuţ Mareş: De unde nevoia de a crea Film+ ?

Paul Negoescu: Nevoia n-a fost a noastră, ca organizatori, ci am simțit că există această nevoie în industrie (sau în așa-zisa industrie românească de film). Și asta pentru că e un circuit destul de închis, este foarte greu să pătrunzi în el ca tânăr absolvent sau aspirant de-a face film. Ca să beneficiezi, ca debutant, de fonduri de la CNC (Centrul Naţional al Cinematografiei – n.r.) ai nevoie de un punctaj realizat pe producții anterioare sau să convingi un producător consacrat că meriți o șansă, ceea ce e destul de complicat din moment ce producătorii nu prea se îngrămădesc să aplice pentru finanțări cu regizori fără portofoliu. Așa că Film+ vine și întinde o mână de ajutor acestor regizori, scenariști sau producători sprijinindu-i să-și realizeze primele filme. Este, așa cum am mai spus, veriga lipsă dintre școala de film şi industria de film din România.

Film+ se defineşte ca „program alternativ de susţinere a producţiilor cinematografice independente cu buget redus”. Ce înţelegeţi prin „producţii cinematografice independente cu buget redus”?

Există câteva criterii tehnice care trebuie îndeplinite și ele se găsesc în regulamentul Film+. Mai concret, e nevoie ca bugetul total al filmului să nu depășească un anumit prag, dar în condițiile filmului independent, noțiunea de „buget total” e destul de vagă, pentru că din moment ce majoritatea celor implicați în producția filmului o fac voluntar și neplătiți, un buget total nu poate exista decât pe hârtie. Și atunci e foarte ușor, de fapt, să te încadrezi în acest prag. El există pentru a stabili clar că Film+ se adresează unor proiecte realiste și pentru a limita așteptările pe care participanții le au de la noi.

Cum e peisajul românesc al acestui tip de producţii?

Ca peste tot în lume, odată cu apariția camerelor de filmat digitale, a copiilor de proiecție digitale și a proliferării internetului de mare viteză, s-au înmulțit și producțiile de film low-budget. Să faci film a devenit mult mai accesibil din moment ce acum poți filma la o calitate decentă chiar și cu telefonul mobil, poți monta și distribui imediat, fără intervenția nimănui. Chiar recent am văzut un clip video realizat cap-coadă de o singură persoană și remarcam că acum nici 15 ani ar fi fost necesară o echipă de câteva zeci de persoane ca să realizeze unui asemenea clip, de un lung proces tehnologic, de echipamente de filmare speciale etc. Au început să apară din ce în ce mai multe producții realizate cu echipe restrânse, cu echipamente de filmare mai ușor accesibile și chiar filme realizate de persoane care nu au studii de specialitate.

Cum vă selectaţi proiectele?

Există un apel de proiecte prin care invităm să se înscrie participanți din România, Bulgaria, Serbia și Republica Moldova. În urma acestui apel selectăm proiectele pe care le considerăm cu potențial, apoi invităm la discuții pe realizatorii lor, discuție în urma căreia încercăm să ne dăm seama ce proiect are nevoie mai mare de sprijin, ce participanți sunt mai serioși și mai determinați (pentru că au fost și cazuri în care proiectele nu s-au mai realizat în final), dar și ce proiect am putea spijini la modul realist. Pentru că sunt și situații cu proiecte foarte bune pe care simțim că nu le putem sprijini din diverse motive. Ori este vorba de un proiect foarte dezvoltat, ori investiția financiară necesară ne depășește capacitatea și atunci preferăm să selectăm un proiect pe care simțim că-l putem ajuta. În materie de criterii de selecție nu avem reguli, dar ne ghidăm după un principiu geografic, și anume că încercăm să avem un număr echitabil de proiecte din fiecare țară participantă.

Cum vă alegeţi tutorii?

Avem câțiva tutori cu care colaborăm constant: Tudor Jurgiu la modulul de dezvoltare și Alexandru Radu la modulul de post-producție, asta pe lângă cei implicați inclusiv în organizarea proiectului – Anamaria Antoci, Ana Drăghici, Alex Trăilă și cu mine. Pe lângă cei menționați, invităm tutori în funcție de proiectele selectate și mai invităm personalități din lumea filmului să țină câteva cursuri croite special pe nevoile proiectelor. În anii trecuți au ținut cursuri regizorii români Radu Jude și Corneliu Porumboiu, dar am avut și invitați străini, pe distribuitorii de film Marcin Luczaj de la Film New Europe și Wouter Jansen de la Some Shorts, ultimul fiind și selecționer al festivalului GoShort din Nijmegen.

În ce constă concret sprijinul oferit de Film+?

Cum spuneam mai devreme, a ajuns destul de accesibil să faci film din punct de vedere tehnic, așa că know-how-ul este esențial. Și noi punem accent pe acest lucru, sprijinind proiectele cu consultanță atât pe partea artistică, dar și pe cea tehnică. Dar nu le oferim numai sfaturi, îi sprijinim să-și completeze echipele de filmare în departamentele cheie, le oferim echipamente sau îi ajutăm să găsească echipamentele de filmare, de post-producție, îi ajutăm să găsească soluții de eficientizare a costurilor etc.

În unele cazuri le oferim chiar și un sprijin financiar, nu de nivelul CNC-ului, dar suficient cât să conteze la un film independent. Pentru că la orice filmare există cheltuieli pe care nu prea ai cum să le sari: benzină, catering pentru echipă etc.

Mai detaliat, sprijinul oferit de Film+ se împarte conform celor trei module la care se pot înscrie participanți: la modulul de dezvoltare de proiecte sprijinul constă în primul rând în consultanță pe scenariu, în accesul la acele cursuri de care vorbeam mai devreme în care participanții învață care sunt pașii pe care trebuie să-i urmeze ca să-și finanțeze proiectele și, nu în ultimul rând, în faptul că ajung să fie puși în legătură cu producători de film, posibil interesați de proiectele lor.

La modulul de producție am menționat mai sus destul de detaliat în ce constă sprijinul, iar la modulul de post-producție, dedicat filmelor deja filmate, le oferim binențeles consultanță pe partea de montaj, sunet și grafică, dar și acces la studiouri de postproducție unde își vor putea termina filmele.

Cum vă susţineţi financiar programul?

Dacă la prima ediție am pornit cu o mică susținere financiară de la CNC, la care s-au adăugat sponsorizări în echipamente și logistică din partea unor case de producție de film, am ajuns acum ca la a patra ediție să beneficiem de finanțare din partea programului Media al Europei Creative, de sprijinul AFCN și, binențeles, de cel al CNC. În același timp am extins programul și către țările vecine, cum ar fi Serbia, Bulgaria și Republica Moldova.

Tu eşti scenarist şi regizor, autor de multe filme de scurtmetraj şi de trei lungmetraje. Cât de mult de implici personal în proiecte?

Acum mă implic direct în modulul de dezvoltare, mă întâlnesc cu fiecare participant și discut despre scenariile lor, de cum pot fi îmbunătățite. Nu fac doar eu asta, pentru că nu cred că sfatul unui singur om contează prea mult, mai ales că nu încercăm să ne impunem punctul de vedere, ci doar le oferim participanților mai multe puncte de vedere din care să-și extragă feedback-ul pe care-l consideră necesar. Așa că fac asta împreună cu Tudor Jurgiu sau cu Cristina Bîlea. Și abordăm lucrurile ca la școală, prin discuții lungi cu scenariștii.

Ce se întâmplă după finalizare cu proiectele selectate?

E important de menționat că Film+ nu produce aceste filme și nu deține drepturile patrimoniale, așa că de exploatarea filmelor se ocupă producătorii și regizorii lor (care de multe ori sunt una și aceeași persoană). Noi le oferim consultanță în aceste chestiuni și încercăm să-i promovăm cât mai mult, în special în industria autohtonă. Dar de eventualul succes al acestor filme rămân responsabili autorii lor.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.

20
/09
/21

Între 20 septembrie și 15 noiembrie, proiectul interdisciplinar „Noi împotriva noastră. Intervenție culturală pentru destigmatizarea bolilor psihice” continuă derularea la nivel național a seriei de activități artistice și de conștientizare dedicate cu precădere membrilor rețelei de sprijin din jurul persoanelor afectate de boli psihice, dar și publicului larg. 

17
/09
/21

OPINIE Mai mulţi cineaşti români importanţi, deopotrivă producători şi regizori, printre care Stere Gulea, Tudor Giurgiu, Ada Solomon şi Nae Caranfil, îşi exprimă nemulţumirea faţă de felul în care se desfăşoară concursurile de finanţare organizate de Centrul Naţional al Cinematografiei.

16
/09
/21

Caravana Metropolis- cinema în aer liber se întoarce în Piața Sfatului din Brașov cu cele mai bune filme din ultimul an, cu distincții importante la festivaluri de film internaționale prestigioase. Acestea vor putea fi urmărite între 21 și 26 septembrie, de la ora 20:00, în spațiul de proiecție amenajat în centrul Brașovului. Intrarea la proiecții este liberă.

16
/09
/21

Cea de-a 5-a ediție Bucharest Short Film Festival va avea loc în perioada 17-23 septembrie, la Teatrul Godot - Palatul Bragadiru (17 și 23, în aer liber) și Cinemateca Eforie (18 -22).

15
/09
/21

Independența Film lansează în cinema din 17 septembrie, la pachet, două noi titluri ale regizorilor consacrați Gaspar Noé și Pedro Almodóvar: „Lux Æterna”, un mediu-metraj produs de celebra casă de modă Yves Saint Laurent, cu Béatrice Dalle și Charlotte Gainsbourg în rolurile principale, și scurtmetrajul „Vocea umană”/ „The Human Voice”, care o are protagonistă pe Tilda Swinton, purtând haine semnate de Balenciaga.

08
/09
/21

PREVIEW Între 8 şi 12 septembrie, la Cinema Elvire Popesco, Institutul Cervantes și Verde Stop Arena din Bucureşti, se desfăşoară cea de-a 6-a ediție a Película, singurul festival de film și cultură ibero-americană din România. Ulterior, o selecţie de filme vor fi văzute şi la Cluj-Napoca, dar şi online.