Pe vremea când nu eram hrabalian, domnișoarelor
https://www.ziarulmetropolis.ro/pe-vremea-cand-nu-eram-hrabalian-domnisoarelor/

Scurt elogiu cărţii „Lecţii de dans pentru vârstnici şi avansaţi”, în stilul lui Bohumil Hrabal, şi nu numai.

Un articol de Andrei Crăciun|26 august 2015

Pe vremea când nu eram hrabalian, domnișoarelor, trăiam îndelungi zădărnicii, neștiind ce pot berea, curvele și samizdatul, pe vremea când nu eram hrabalian, mai demult, înainte să iau prima lecție de dans pentru vârstnici, deloc avansat în tainele literaturii, nu înțelegeam nici măcar ce este aceea o satiră, mai târziu, mult mai târziu, cel mai citit om din orașul București, un prieten extraordinar, mi-a spus cu sinceritatea pe care doar prietenii extraordinari o mai practică: “Hrabal e cel mai bun dintre noi”, și asta m-a mirat pentru că prietenul meu e în contra ierarhiilor, și m-a mai înduioșat acel “dintre noi”, căci “ei” sunt scriitorii de dincoace de Cortina de Fier, iar Bohumil Hrabal chiar așa este, cum l-a descris prietenul meu, ba încă și mai mult de atât, pe vremea când nu eram hrabalian nu știam, domnișoarelor, cum poți să treci de la deznădejde la hohot de râs, de la melancolie la speranță și înapoi la lacrimi, fără nicio speranță, într-o singură frază, pe vremea când nu eram hrabalian, domnișoarelor, nici nu știam că se pot scrie romane cu un singur punct, și acela abia la sfârșit, și acela așezat acolo mai mult dintr-o minimă obligație față de punctuație, pe vremea când nu eram hrabalian nu știam nici cât de inutile sunt toate în literatură – structură și personaje principale și personaje secundare și toate celelalte prostii -, pe atunci nu știam că o carte este ca un izvor de apă, sau mai bine de bere, că ea curge și curge și curge și curge și umple halbele fiecărui cititor, și nu se sfârșește niciodată, pe vremea când nu eram hrabalian nu știam ce minunate întâmplări aveau loc pe vremea Imperiului Austro-Ungar, pe când busturile femeilor contau, iar un bust mai mic decât o halbă de bere, chiar așa!, însemna pagubă în casă, domnișoarelor, pe atunci nu știam ce înseamnă fiecare vis, întocmai așa cum e el descris în “Cartea viselor”, pe vremea când nu eram hrabalian nu știam să privesc o femeie așa cum doar un bărbat poate privi o femeie, nu știam – vedeți bine – mai nimic, nici măcar nu zâmbeam citind, citeam mult, citeam încruntat, ca acel doctor care descifra hieroglife în vechiul Egipt, citeam căutând sensurile lucrurilor, pe când acum e limpede că nimic n-are niciun sens, și chiar la timp a apărut Bohumil, cu trenurile lui cu prioritate, cu meseriile lui – telegrafist, impiegat de mișcare, comis voiajor, agent de asigurări, ambalator de hârtie, muncitor în Oțelăriile Unite, muncitor, muncitor!, muncitor ca toți muncitorii, obsedat de posibilitatea de a fi util, extraconjugal, oricărei femei plăcute, deși măritate -, și chiar la timp a apărut Bohumil, și chiar așa îi și spun, pe numele său mic, căci nu o dată am băut împreună exact acea cantitate recomandată de alcool încât să începem să zburăm, să zburăm dincolo de porumbei, dincolo de salonul de la etajul al cincilea, unde, zadarnic, se ascunde însăși moartea, draga de ea, domnișoarelor.

Cartea „Lecții de dans pentru vârstnici și avansați”, în traducerea lui Corneliu Barborică, a fost publicată la Editura ART, în 2015

28
/02
/19

Este numită „un Salinger al generației Snapchat”, iar despre irlandeza Sally Rooney s-a mai spus că este „primul mare scriitor millenial” (The New York Times) și că „pur și simplu îți citește toate gândurile” (Vogue). Romanul său de debut, „Conversații cu prieteni”, a apărut la Curtea Veche Publishing. Volumul, numit de The Millions „un debut miraculos” a fost primit cu mult entuziasm și a fost recompensat deja cu premii importante.

26
/02
/19

Pe 28 februarie, de la ora 19.00, publicul larg, dar și cel de specialitate este așteptat la o reîntâlnire cu Eugène Ionesco, celebrul dramaturg fiind invitatul „virtual” al dezbaterii Eugen Ionescu/Eugène Ionesco: teatru și identitate culturală, prin intermediul unui interviu de arhivă unic și prea puțin cunoscut – pus la dispoziție de către Departamentul Arhivă Media și Documentare al TVR. Fragmente din acest interviu, realizat în anul 1967, vor fi proiectate în cadrul dezbaterii de la Teatrelli.

25
/02
/19

Editura Humanitas îi așteaptă pe iubitorii de carte marți, 26 februarie, de la ora 18.00, la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu“ din Iași, la lansarea volumului "România, te iubesc!" (bestseller Gaudeamus 2018), cu texte de Paula Herlo, Rareș Năstase, Alex Dima, Cosmin Savu, Paul Angelescu și cuvânt înainte de Cristian Leonte, 

22
/02
/19

Douăsprezece episoade din viața scriitorului Romain Gary, surprinse de François-Henri Désérable în romanul-tribut „Un anume domn Piekielny” (Editura Humanitas Fiction).

11
/02
/19

De peste zece ani, Fundația Calea Victoriei oferă publicului o selecție mereu interesantă de cursuri și ateliere în domeniul artelor și științelor umanise și organizează numeroase evenimente culturale. Echipa Fundației a început anul acesta cu două evenimente având în centru pasiunea pentru muzica clasică și talentul dirijoral, dar și de povestitor, al dirijorului Tiberiu Soare: un concert extraordinar și relansarea a două volume despre muzica clasică.

05
/02
/19

CĂRȚI DE NEOCOLIT Tiparul apare în țara noastră la 1508 dar setea de cunoaștere, de informare a strămoșilor noștri este o realitate confirmată de existența numeroaselor copii ale unui manuscris răspândit în întreaga Europă, cu precădere în Bizanț, și anume ”Alexăndria”.