Peste 50.000 de vizitatori la „Comorile Chinei“, la Muzeul Naţional de Istorie a României
https://www.ziarulmetropolis.ro/peste-50-000-de-vizitatori-la-comorile-chinei-la-muzeul-national-de-istorie-a-romaniei/

Expoziţia ,,Comorile Chinei” a fost vizitată de un număr total de 50.700 de persoane în cele trei luni în care cele peste 100 de artefacte din patrimoniul cultural al Chinei au fost expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti.

Un articol de Andrada Văsii|4 august 2013

Expoziţia „Comorile Chinei“ a fost vizitată de un număr total de 50.700 de persoane în cele trei luni în care cele peste 100 de artefacte din patrimoniul cultural al Chinei au fost expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) din Bucureşti.

Capodoperele civilizaţiei chineze s-au bucurat de aprecierea constantă a publicului, precum şi de atenţia mass-media, încă din prima zi în care au putut fi vizitate, 29 aprilie.

În expoziţie au fost prezentate obiecte provenind din celebrul sit arheologic de la Xi’an – unde a fost cercetat parţial ansamblul funerar al primului împărat al Chinei -, printre care patru dintre faimoşii soldaţi de teracotă şi un cal, parte a inventarului funerar al împăratului Qin Shi Huang, dar şi numeroase alte artefacte de referinţă, comori spectaculoase ale milenarei civilizaţii chineze, păstrate în trei mari muzee din China, Muzeul Palatului Imperial din Beijing, Muzeul din Shanghai şi Muzeul din Xi’an.

Expoziții permanente

Pe de altă parte, începând cu data de 2 august, muzeul revine la condiţiile şi tarifele de acces anterioare lunii aprilie când a fost deschisă expoziţia „Comorile Chinei“, astfel că preţul unui bilet de acces este de 8 lei pentru adulţi, 4 lei pentru pensionari şi 2 lei pentru elevi şi studenţi.

Posesorii cardurilor Euro 26 (persoane cu vârsta până în 26 de ani) beneficiază de o reducere de 50% din tariful pentru vizitatorii adulţi, respectiv 3,5 lei, notează Mediafax.

În prezent, la MNIR pot fi vizitate expoziţiile permanente „Tezaur Istoric” şi „Lapidarium – Copia Columnei lui Traian”.

În perioada 2 – 9 august, accesul în muzeu se va face prin curtea interioară din strada Poştei.

Info:

Expoziţia a fost organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze în România.

Foto credit: Marius Amarie, MNIR (Facebook)

14
/12
/20

Până pe 28 martie 2021, Muzeul Național de Artă al României prezintă expoziția temporară Piranesi. Arhitecturi și fantasme, deschisă din 5 decembrie 2020. Expoziția aniversează 300 de ani de la nașterea artistului Giovanni Battista Piranesi (1720 – 1778) și este realizată de curatorul Cosmin Ungureanu, din cadrul Secției de Artă Europeană a MNAR, anunță organizatorii.

12
/12
/20

Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 12-20 decembrie 2020, în zilele de weekend – 12, 13, 19 și 20 decembrie – evenimentul Am venit să colindăm „Florile Dalbe”.

04
/12
/20

Pe 8 decembrie 2020, începând cu ora 13:00, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național „I.L.Caragiale” din București, va avea loc primul eveniment de promovare din cadrul Proiectului „Expoziție inovativă cu bunuri restaurate din colecția Muzeului Teatrului Național București”, proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 în cadrul Programului RO-CULTURA.

03
/12
/20

Muzeul Național de Artă Contemporană al României se alătură colegilor din Rețeaua Națională a Muzeelor din România, instituțiilor culturale non-guvernamentale și creatorilor independenți, manifestându-și dezacordul cu strategiile promovate de Visarta pentru a consolida cadrul a ceea ce se urmărește în mod implicit a deveni un monopol asupra gestionării drepturilor percepture din comunicarea publică a operelor de artă vizuală.

27
/11
/20

Galeria Estopia București deschide astăzi expoziția „Not Natural”, de Andrada Feșnic. La aproape doi ani de la prima expoziție solo a artistei la Estopia – care a coincis atunci chiar cu deschiderea galeriei – Andrada Feșnic revine la București cu o nouă serie de lucrări realizate integral pe durata ultimului an.

27
/11
/20

Libertatea, egalitatea și democrația sunt printre cele mai puternice valori ale lumii contemporane. Însă lucrurile nu au stat întotdeauna așa și, din păcate, istoria ne demonstrează că, timp de sute de ani, omenirea a reprimat potențialul intelectual a jumătate din populație prin constrângerea femeilor.