„Pierdutul paradis” de Cees Noteboom,o stranie şi minunată poveste despre iubire
https://www.ziarulmetropolis.ro/pierdutul-paradis-de-cees-noteboomo-stranie-si-minunata-poveste-despre-iubire/

Miercuri, 27 ianuarie 2016 , de la ora 19.00 va avea loc la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bld. Regina Elisabeta nr.38) o seară dedicată romanului Pierdutul paradis de Cees Nooteboom, o stranie şi minunată poveste despre iubire şi regăsire tradusă în peste 25 ţări.

Un articol de Petre Ivan|26 ianuarie 2016

Vor prezenta cartea Ioana Bâldea Constantinescu, jurnalist cultural, şi Gheorghe Nicolaescu, traducătorul romanului, iar actriţa Eliza Păuna ne va citi câteva fragmente. Gazda întâlnirii va fi Andreea Răsuceanu, critic literar şi redactor Humanitas Fiction.

În Pierdutul paradis, Nooteboom combină magistral claritatea şi lirismul intens. (The Guardian)

Alma este o tânără braziliancă fascinată de reprezentările îngerilor în arta Renaşterii. Hotărându-se să plece din iadul care a devenit pentru ea Sao Paulo, călătoreşte, alături de o bună prietenă, dezinvolta Almut, la Sidney, unde încearcă să-şi refacă viaţa. La un moment dat, în Perth, îngerii capătă pentru Alma o formă concretă.

În partea cealaltă a lumii, criticul literar Erik Zondag se luptă cu propriii demoni: alcoolismul şi obezitatea. În timpul unei cure purificatoare în Austria

Cees Nooteboom

Cees Nooteboom

, destinul îi pregăteşte o supriză: reîntâlnirea cu fata cu aripi de înger care i-a zdrobit inima în Australia.

Despre Cees Noteboom

Prozator, poet, dramaturg, autor de cărți de călătorie, eseist și jurnalist neerlandez, CEES NOOTEBOOM s-a născut pe 31 iulie 1933 la Haga (Țările de Jos). Nereușind să se adapteze rigorilor impuse de școlile confesionale catolice pe care le urmează și fiind declarat inapt pentru serviciul militar, tânărul Nooteboom începe să călătorească prin Europa, făcând autostopul. Romanul său de debut, Philip și ceilalți (Philip en de anderen, 1955), reprezintă o reflectare literară a experiențelor acestei perioade, fiind urmat, în 1963, de Cavalerul e mort (De ridder is gestorven).

În 1956 publică primul volum de poezie, De doden zoeken een huis (Morții își caută o casă), și își începe activitatea de jurnalist, colaborând cu numeroase publicații din țara natală și din străinătate. Relatează ca martor direct depre Revolta din Ungaria (1956), Primăvara de la Praga (1968) și Căderea Zidului Berlinului (1989). Romanul Ritualuri (Rituelen, 1980) îi deschide drumul recunoașterii internaționale, consolidată de apariția, în 1991, a romanului Următoarea poveste (Het volgende verhaal) și, în 1998, a romanului Allerzielen (Ziua Tuturor Sfinților).

În 2004 publică romanul Pierdutul paradis (Paradijs verloren). Scrierile sale au fost recompensate cu importante premii: Pegasus Prize (1983), Ferdinand Bordewijk Prijs (1983), Aristeion Prize (1991), Constantijn Huygensprijs pentru întreaga operă (1992), Goethe-Preis (2002), P.C. Hooftprijs (2004) și Prijs der Nederlandse Letteren (2009). De asemenea, Cees Nooteboom este nominalizat de mai mulți ani la Premiul Nobel pentru literatură. Cărțile sale sunt traduse în peste treizeci de limbi.

Foto: Pierdutul paradis – Humanitas

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.