Pippo Delbono în cinci gânduri despre teatru și viață
https://www.ziarulmetropolis.ro/pippo-delbono-in-cinci-ganduri-despre-teatru-si-viata/

Unul dintre cei mai iubiţi şi mai controversaţi artişti ai lumii, Pippo Delbono este el însuşi o lume.

Un articol de Monica Andronescu|15 ianuarie 2023

Pe scenă, în viață, atunci când stai cu el la o masă la Festivalul de la Sibiu, atunci când vorbește sau atunci când tace, Pippo Delbono e o planetă pe care poți călători…

1.Eu sper că fac un spectacol care nu e contaminat de propria mea viață. E ca la un muzician care ia un instrument și, prin el, își exprimă propria viață și propriile sentimente. Eu vreau să exprim ceva necesar, ceva inevitabil prin operele mele. Vin din Italia, cea mai habotnică țară, poate, în ceea ce privește catolicismul. Provin dintr-o regiune de unde au răsărit mulți cardinali, cu putere extraordinară. La începutul secolului a existat acolo și un scandal, preoții au fost acuzați de pedofilie. Mama era aproape o extremistă catolică. Știu că cineva a spus la un moment dat că mama lui Pippo Delbono e mult mai severă decât preotul… Dar asta e și frumusețea religiei. Și de-asta toată lumea a plâns la înmormântarea mamei mele. Așa că am profitat de biografia ei…

2.Atunci când te confrunți cu moartea cuiva apropiat vezi moartea lumii întregi, a fiecăruia dintre noi. Noi ce facem? Uităm tot timpul să vorbim despre moarte. Avem o abordare derizorie. Spunem bancuri despre moarte. Dar din ce în ce mai mult acest subiect al morții este respins de cultura noastră. Și ce faci atunci când te confrunți cu moartea mamei tale? A oamenilor din jur? În calitatea mea de budist observ peste tot în jur stupiditatea, mânia, furia. Asta e prostia… Creăm în jurul nostru o lume care ne protejează, fără să ținem seama de vârsta pe care o avem. Nu trăim în realitate, în realul vieții. Iar teatrul poate crea un spațiu unde să ne regăsim rădăcinile, unde să trăim cu picioarele pe pământ.

3.Teatrul a devenit banal. Lumea a devenit banală. Teatrul a devenit un teren de golf. Poate că aici, în România, aveți o realitate mai profundă. Dar când mă uit în Italia și în Franța, teatrul din aceste țări e de o tristețe teribilă. Resimți tot praful care acoperă cultura. Am pierdut ceva esențial… Am creat culturi exclusiviste, care nu mai oferă alternative. Există oameni care-mi spun că mă urăsc. În filmul meu „Vangelo” există scene cu refugiați. Când am început să-i filmez n-a fost deloc simplu. Spectacolul e cu refugiați pe scenă, la fel și filmul. Dar acești refugiați au o capacitate histrionică remarcabilă, care te dă peste cap, te bulversează. Depășim aici toate metodele de actorie, îl depășim pe Stanislavski. Toate aceste metode psihologizante deja țin de un alt secol. Metodele psihologizante mă scot din mine, falsifică eul actoricesc.

4.Eu nu sunt un revoluționar. Dar arta a îmbătrânit mult. Asta e problema. Pur și simplu par un revoluționar în contextul în care arta arată bătrână. E interesantă această revoluție. Am făcut un spectacol despre Bach. La premieră au venit tot felul de oameni. Unii au considerat că nu e o abordare potrivită. O doamnă din sală era revoltată. „Noi vrem să-l ascultăm pe Bach!” Și atunci am zis OK, o să facem Bach în mod tradițional, pentru femeile bătrâne, renunțăm la varianta Bobo… Și ne-am întors la Bach așa cum îl știe toată lumea. Dar ce naiba e Bach tradițional? Mozart poate fi făcut și în stil Bobo… Eu nu vreau revoluție însă. Încerc să le spun doamnelor care vin să vadă Bach: „Doamnă, rămâi, trezește-te!” Și astfel eu am ocazia să țin ochii deschiși. Pentru a vorbi despre teatru trebuie să împărțim lucrurile în categorii și să eliminăm ceea ce a făcut teatrul să moară. Vorbim până la urmă de commedia dell’ arte. Și de Arlechino. La Molière e la fel. Sau la Pirandello… Acum avem o abordare din asta tradițională în care totul pare o bibliotecă. Conservăm totul însă într-un mod greșit. La Veneția, de exemplu, la Teatro La Fenice, unii se întrebau ce e spectacolul ăsta. Veneția e orașul cel mai nebunesc din lume și acesta e teatrul cel mai trist pe care l-am văzut în viața mea. Nu înțeleg. Cel mai halucinant oraș din lume și un public mort!

5.Un mare preot italian mi-a spus: „Ești de-a dreptul halucinant. Am înțeles angoasa din teatrul tău, deși nu înțeleg nimic despre teatru. Teatrul tău preia mult din cuvintele lui Iisus”. M-a întrebat dacă știu lucruri despre cuvintele Mântuitorului. I-am spus că nu cunosc prea multe, pentru că sunt budist. Dar eu arăt pur și simplu adevărul. Toate marile personalități spirituale, Buddha, Hristos și alții, toți sunt mari artiști care au avut luciditatea vieții care se termină la un moment dat. Ei au găsit forma de a simplifica complicatul. De aceea cred eu că facem teatru. Pentru a împărți cultura, societatea și intelectul în categorii. Facem teatru pentru analfabeți! Mi s-a spus că fac teatru social. Nu, Shakespeare, Cehov, fac teatru social, eu nu!

05
/09
/23

În perioada 6 – 10 septembrie, la Brașov, are loc prima ediție a festivalului „CULMEA: Film și educație de mediu“, primul festival de film pe teme de mediu dedicat copiilor și tinerilor, un demers inițiat de Sabina Baciu – director festival, alături de Raluca Bugnar – director artistic și Alexandra Safriuc – selecționer scurtmetraje.

05
/09
/23

Panorama teatrală la jumătatea anului Capitalei Europene a Culturii demonstrează felul în care Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara a reconfigurat pentru orașul și pentru comunitatea pe care le reprezintă o structură culturală înalt profesională.

05
/09
/23

În cadrul proiectului Heritage Hub Râșnov, Asociația Mioritics în parteneriat cu Primăria Orașului Râșnov și Hands on History Norvegia va organiza Festivalul Medieval. Evenimentul va avea loc în perioada 7‑10 septembrie 2023 și va aduce în prim-plan o serie de activități și experiențe medievale menite să promoveze Cetatea Râșnov ca un important obiectiv turistic atât pentru România, cât și pentru Europa dar și un spațiu de învățare și implicare a comunității locale.

05
/09
/23

DIPLOMA Show, festivalul noii generații de artiști, arhitecți și designeri români, organizat de The Institute și prezentat de UniCredit Bank la Combinatul Fondului Plastic între 7 și 15 octombrie, reunește anul acesta 130 de lucrări din 16 domenii creative, alese dintr-un număr record de înscrieri.

05
/09
/23

Cinemaul românesc este din nou în centrul atenției cu ocazia evenimentului Noaptea Albă a Filmului Românesc care va avea loc anul acesta pe 𝟏𝟓 𝐬𝐞𝐩𝐭𝐞𝐦𝐛𝐫𝐢𝐞, la 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢, 𝐂𝐥𝐮𝐣-𝐍𝐚𝐩𝐨𝐜𝐚 și 𝐓𝐢𝐦𝐢𝐬̦𝐨𝐚𝐫𝐚.

04
/09
/23

Care-i faza cu muzica, adolescenții, societatea? La aceste întrebări își propune să răspundă Arhiva de Sunet în noul sezon al podcastului Arhiva de Sunet – Arhiva ZET, derulat alături Asociația Minitremu și Studiourile Ferentari, ce explorează rolul muzicii în viața noilor generații, din perspectiva adolescenților și tinerilor din Timișoara și București

04
/09
/23

În cadrul Seriei Concertelor de la Ateneu are loc azi de la 17:00 al doilea concert al Orchestrei Cameristi della Scala, sub bagheta dirijorului Wilson Hermato, într-o formulă cu trei soliști: violoncelistul Daniel Müller-Schott și doi laureați ai Concursului Internațional George Enescu 2022, violonistul Ștefan Aprodu și pianistul George Todică.

04
/09
/23

Balkanik Festival – Home of World Music, ajuns la ediția X, se va desfășura între 8 și 10 septembrie, la București, în Grădina Uranus și pe Strada Uranus, conturând într-o atmosferă unică trei zile pline de concerte live, un târg meșteșugăresc amplu, expoziții, DJ seturi, ateliere, demonstrații, dezbateri, relaxare în natura din mijlocul orașului, la umbra turnului de apă proiectat de Anghel Saligny.