Platforma Muzeul Abandonului este activă
https://www.ziarulmetropolis.ro/platforma-muzeul-abandonului-este-activa/

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital şi participativ. În această etapă a proiectului veţi putea explora exteriorul clădirii muzeului şi câteva dintre facilităţile proiectului. Interiorul şi expoziţiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de poveşti despre abandon, speranţă, contorsionări şi reveniri spectaculoase ale sufletului.

Un articol de Liliana Matei|26 octombrie 2021

Muzeul Abandonului este un muzeu interactiv virtual realizat printr-un proces mixt de documentare a unor mărturii și arhivarea digital-tridimensională a unui imobil –  Centrul de plasament pentru minori cu handicap din Sighetul Marmației. Este un nor de puncte ce arhivează într-un spațiu virtual istoria recentă a unui loc și fenomen mai puțin cunoscute publicului larg.” – Ciprian Făcăeru  – coordonator al aplicației imersive ce stă la baza muzeului digital.

 

În această etapă, pe www.muzeulabandonului.ro se poate explora exteriorul clădirii, care prin scanare digitală a devenit căminul acestui proiect de recuperare memorială și istorică a unui loc simbolic pentru întreg fenomenul abandonului în România. Căminul-spital pentru minori irecuperabili de la Sighetul Marmației a fost înființat în 1973. Clădirea a fost proiectată special pentru a găzdui și îngriji 200 de copii considerați de statul român irecuperabili. Timp de 30 de ani de funcționare, 738 de copii au trăit închiși în această clădire. 279 din ei au murit aici. Dintre supraviețuitori, puțini pot depune mărturie, dar câțiva sunt parte din proiectul nostru și deja mărturiile lor sunt disponibile pe platformele asociate muzeului (paginile de Facebook și Instagram  – Muzeul Abandonului).

 

Muzeul va găzdui în curând două expoziții. Prima este intitulată Sighet. Cămin-spital – și își propune să ofere vizitatorului o experiență imersivă în existența sutelor de copii care și-au trăit viața izolați între zidurile Căminului Spital pentru Irecuperabili de la Sighet. O a doua, Mărturii 21, va fi o expunere de testimoniale video despre abandon, în multiplele lui forme și formule existente în mentalul și emoționalul societății în care trăim.

 

Muzeul Abandonului m-a scos din zona de confort. Până acum am scris muzică pentru alte stări și subiecte – de la bucurie la luptă sau meditație. Suferința copiilor de la Sighet a fost însă atât de mare, încât am realizat că orice notă nelalocul ei te aruncă afară din poveste. De abia când am văzut primele imagini ale clădirii de la Sighet am reușit să intru total în proiect.” – Zoli TOTH  – creator al scenografiei sonore a Muzeului Abandonului.

 

Muzeul Abandonului este un proiect unic în spațiul românesc, ce vizează maparea culturii abandonului în România și dorește să ofere spațiu de exprimare unei comunități ample, a cărei traumă colectivă nu a fost niciodată cu adevărat recunoscută și discutată public – cea a sutelor de mii de copii abandonați atât în anii comunismului, cât și în istoria recentă a țării noastre.

 

*

Muzeul Abandonului. Muzeuforum digital și participativ și Mărturii 21 sunt co-finanțate de AFCN – Administrația Fondului Cultural National și de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului București – Oraș deschis 2021.

 

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

 

Proiectul a fost co-finanțat de Primăria Capitalei prin ARCUB în cadrul Programului București – Oraș deschis 2021. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB, puteți accesa www.arcub.ro

 

Partenerii proiectului: Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil, Fundația Hope and Homes for Children România, Fundația SERA România, Opera Comică pentru Copii, Primăria Municipiului Sighetu-Marmației, Quartz Records, Rețeaua Națională a Muzeelor din România.

 

Parteneri media: Euromedia, Gala Societății Civile, IQads, platforma iQool, Scena 9, Spotmedia, Zile și nopți.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.

08
/10
/21

Proiectul Vitrine Imposibile, o instalație performativă produsă de Vanner Collective, în regia Iuliei Grigoriu, aduce în văzul lumii Supra Fețele, creaturi care prind contur în spațiile a trei galerii din centrul capitalei, aflate pe Calea Victoriei, în datele de 9, 10, 23 și 24 octombrie.

05
/10
/21

Muzeul Național de Artă al României în parteneriat cu Asociațiile Artelier D, Proiecte pentru copii, ArtCrowd, artiști în educație și De-a arhitectura, lansează o nouă ofertă educativă pentru anul școlar 2021-2022, structurată pe grupe vârste, corelată cu ciclurile preșcolar, primar, gimnazial și liceal.

04
/10
/21

Între 15 septembrie și 3 octombrie 2021, Art Safari a oferit publicului 18 zile de bucurie, socializare și artă. Mii de vizitatori au luat la pas cei 6.000 de metri pătrați ai Palatului Dacia-România, sediul principal al Pavilionului, pentru a privi cele peste 800 de opere de artă expuse.