Poarta Albă. Fără vlagă
https://www.ziarulmetropolis.ro/poarta-alba-fara-vlaga/

CRONICĂ DE FILM „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, este un film fără vlagă, ilustrativ şi cu personaje slab construite. Povestea teribilă a deţinuţilor din lagărul comunist de muncă silnică ce dă titlul lungmetrajului nu are parte de o redare cinematografică pe măsură.

Un articol de Ionuţ Mareş|6 octombrie 2014

Bazat pe cartea „Vărul Alexandru și alte povestiri adevărate” a lui Adrian Oprescu, dar și pe alte volume de memorialistică de penitenciar, „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, este un exemplu de cum o idee generoasă și multe intenții bune nu conferă automat valoare unui film.

Drama celor trimiși la moarte într-un lagăr de muncă silnică de la Canalul Dunăre-Marea Neagră (printre care și părintele Arsenie Boca) este redată ilustrativ, într-un limbaj vizual (doar) corect și convențional, care punctează câteva noțiuni de bază, dar este departe de a se constitui într-o reflecție asupra temei alese.

Filmarea în alb-negru, previzibilă și la îndemână, nu ajută la crearea unei atmosfere credibile de întoarcere în timp și de austeritate pe care probabil și-au dorit-o realizatorii. Rămâne doar o convenție nejustificată.

Imaginea lui Mihai Serbușcă este curată, însă camera nu este deloc îndrăzneață (nu captează detalii, nu permite acumularea unor stări). Scenele nu decurg firesc una din alta, ci par legate doar pentru că așa au fost scrise în scenariu.

Filmul amintește de majoritatea producțiilor din timpul comunismului, când replicile eru rostite nenatural, într-o inadecvare cu situațiile în care sunt puse personajele. Gardienii înjură neconvingător, iar dialogurile între deținuți sunt marcate de falsitate și de artificialitate, probabil din cauza unei combinații între o distribuție greșită și o neinspirată îndrumare a actorilor (începători).

Apropiindu-și filmul mai degrabă de producțiile de televiziune, Nicolae Mărgineanu, un fost director de imagine și un regizor experimentat și cu două-trei filme reușite în trecut („Un om în loden” și „Privește înainte cu mânie” au fost comentate și de Ziarul Metropolis), nu fructifică potențialul textelor memorialistice inspiratoare.

„Poarta Albă” devine o înșiruire de imagini și scene care nu reușesc să transmită nicio emoție spectatorului. Finalul este de asemenea tributar unui epigonism demult apus și obsesiei regizorilor români de altădată de a-l imita pe Andrei Tarkovski – în ultimul cadru, care înfățișează o icoană, alb-negrul lasă locul imaginii în culori, într-un racord nejustificat și ineficient cu sfârșitul grandios din „Andrei Rubliov”.

„Poarta Albă” este programat să ruleze în cinematografe începând cu 17 octombrie.

INFO

Poarta Albă (România, 2014)

Regia: Nicolae Mărgineanu

Cu: Cristian Bota, Sergiu Bucur, Mădălina Craiu

Rating: ●○○○○

Foto din Poarta Alba – capturi film



31
/05
/17

Vineri, 2 iunie 2017, de la ora 19, Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române din Bucureşti (Str. Eforie nr. 2) găzduieşte cea de-a 16-a ediţie a Cineclubului FILM, în cadrul căreia va fi proiectat, de pe peliculă (35mm), un alt titlu notabil al istoriei filmului românesc, DINCOLO DE BARIERĂ (1965) de Francisc Munteanu, o adaptare a piesei de teatru „Domnişoara Nastasia” de George Mihail Zamfirescu.

30
/05
/17

Diana Cavallioti (31 de ani), rolul principal feminin din filmul românesc de mare succes „Ana, mon amour”, are, mai ales, o frumoasă carieră în teatru. În linii mari, toate acestea se cunosc. Din interviul care urmează veți afla detaliile. Cine, ce, de ce, unde, când, cum. Ca la Ziar.

29
/05
/17

INTERVIU „Secondo Me” a fost prezentat în 2016 la Locarno. În iunie, documentarul, care are în centru doi garderobieri (de la Viena şi Milano) şi o garderobieră (de la Odessa), va putea fi văzut la TIFF. Regizorul Pavel Cuzuioc, născut în Republica Moldova şi stabilit în Austria, vorbeşte despre film şi despre cum a ajuns cineast.

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.

26
/05
/17

Prima ediție a LIM – Less is More, platforma europeană de dezvoltare a filmelor cu buget limitat continuă să se desfășoare prin două evenimente importante, ambele organizate în România: cel de-al doilea Workshop din seria LIM și prezentarea celor 16 proiecte selecționate, în fața unui public specializat, în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF).

25
/05
/17

În 1977, nimeni auzise despre săbii laser, jedi sau bikini de cupru, și oamenii nu se salutau încă cu formula ''Forța fie cu tine''. Însă, lucrurile erau pe cale să se schimbe - George Lucas, un tânăr regizor de 33 de ani, pregătea cel de-al treilea film al său, o saga intergalactică despre lupta dintre bine și rău avându-l în prim-plan pe Luke Skywalker, un băiat fermier cu un trecut vag. În urmă cu 40 de ani, într-o zi de 25 mai (1977) avea loc loc premiera filmului Războiul stelelor, în regia lui George Lucas, una dintre cele mai de succes pelicule din istorie.

25
/05
/17

O retrospectivă de patru filme clasice realizate de mari regizori ai celebrului Nou Val ceh va putea fi văzută, cu susţinerea Centrului Ceh, la cea de-a patra ediţie a Festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie la Timişoara.

24
/05
/17

Corespondenţă de la Cannes: În "The Square", regizorul suedez Ruben Östlund ia peste picior mai multe subiecte dintr-o societate civilizată: echitatea socială și raporturile de putere între indivizi, limitele libertății de expresie, lumea publicitară și efectele perverse generate de media, arta contemporană și artists talk(s).

23
/05
/17

Actorul britanic Roger Moore, celebru pentru rolurile sale din seria James Bond, a murit în Elveția, după o scurtă luptă cu cancerul. Actorul avea 89 de ani. "Cu inima grea, anuntam decesul iubitului nostru tata, Sir Roger Moore, astazi in Elvetia, dupa o scurta dar curajoasa lupta cu cancerul", au scris copiii actorului pe Twitter.