Poezia italiană și cultura românească, la Librăria Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/poezia-italiana-si-cultura-romaneasca-la-libraria-humanitas/

Miercuri, 17 decembrie, la Librăria Humanitas Kretzulescu, s-a desfăşurat cea de-a 30 seară italiană, care l-a avut în vizor pe poetul Giorgio Caproni.

Un articol de Judy Florescu|19 decembrie 2014

Dintre personalitățile au împărtășit infotmații importante despre cultura italiană au fost: Ezio Peraro, directorul  Institutul Italian de Cultură din Bucureşti, Aurora Firţa, traducător și profesor universitar, Denisa Comănescu, directorul Humanitas Fiction şi Răzvan Voncu, profesor univerisitar și istoric literar.

DSC01081p

Ezio Peraro, directorul Centrului Cultural Italian București

Ezio Peraro: „Eu sunt foarte recunoscător de fiecare dată când cineva face ceva pentru cultura italiană, mai ales pentru poezie. Nu e ușor să aduci un public împreună care să fie interesat de poezia italiană. Nu întotdeauna ușor să aduni un public care să fie interesat de cultura italiană în general. Eu, când îmi progamez evenimentele culturale, mă gândesc mai întâi cui vă adresez, cărui tip de public, cu care public pot comunica. Voi sunteți deja o comunitate de intelectuali și îi faceți onoare culturii noastre. Sunt chiar un pic invidios pentru că voi reușiți să faceți ceea ce eu nu reușesc.”

Aurora Firța: „Pentru o mai bună înțelegere a poeziei lui Caproni, poate că este util să menționăm câteva repere biografice. Îndrumat de părinți, începe să se pregătească pentru o carieră muzicală, studiind compoziție și vioara. La prima lui apariție importantă pe scenă, se întâmpla la Genova în a anul 1930, emoția pe care o simte este atât de puternică încât își dă seama că este oarecum incompatibilă cu firea sa. Ajunge acasă, distuge vioara și din acel moment se dedică poeziei.”

Denisa Comănescu:  „În poezia lui Caproni este prezentă încontinuu umbra ca o peșteră platoniciană, umbra ființelor pierdute.  Oamenii nu sunt niciodată reali. Ei funcționează în poezia lui ca niște umbre.  Ritmul, așezarea în pagină, semnele de punctuație, nu-și relevă funcționalitatea în expresivitatea textului. În poemele din a doua parte a vieții, toate parantezele, cuvintele monosilabice, toate pauzele care sunt tăceri funcționează la expresivitatea textului. Poemele respective pot fi mai greu citite. Poemele trebuie vizualizate.”

Răzvan Voncu: „Ca profesor și istoric în literatura română, am dat masiv peste Italia. Când am lucrat la Evul Mediu am dat peste legătura cu cultura italiană , care a fost foarte interesantă, cu atât mai mult cu cât ea a străbătut bariera confesională, care, pentru alte culturi din Estul Europei, a fost un adevărat zid. La noi nu a fost așa, de aceea au pătruns dinspre Italia înspre România influențe artistice și chiar literare substanțiale. Singurul geniu pe care îl avea critica românească este de formație italiană, Eugen Călinescu.”

foto-video: Judy Florescu

11
/10
/16

Conceput sub forma unui triptic, impresionantul volum Ulysses, 732. Romanul romanului de Mircea Mihăieş, apărut la Editura Polirom în ediţie cartonată, e prima încercare în România de a face atât o istorie exhaustivă a celei mai celebre cărţi de proză scrisă în limba engleză în secolul XX, cât şi de a expune pentru publicul larg temele, tehnicile şi mizele existenţiale ale acesteia.

04
/10
/16

La finalul acestei luni are loc cea de a V-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu accent pe zona Europei Centrale si de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 15 evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 25-28 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

03
/10
/16

Ziarul Metropolis vă invită la duelul cărţilor. În fiecare lună, alegem două dintre cele mai importante volume recent apărute în România și le punem la luptă față în față. Cea care va câştiga confruntarea va fi declarată cartea lunii.

28
/09
/16

La treizeci și șase de ani, neurochirurgul Paul Kalanithi a descoperit că suferă de cancer la plămâni. A fost începutul unei schimbări tragice: medicul care tratează pacienți în fază terminală s-a transformat într-un pacient care se luptă să trăiască. Iar viitorul pe care și-l imagina împreună cu soția s-a evaporat.

26
/09
/16

Editura Humanitas Fiction îi aşteaptă pe iubitorii de carte, marţi, 27 septembrie, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu, pentru o seară dedicată scriitorului italian Dario Fo, laureat al Premiului Nobel pentru literatură, şi celebrului său roman Fiica papei în care face dreptate uneia dintre cele mai controversate figuri ale istorie, Lucrezia Borgia.

26
/09
/16

Actorul Ioan Gyuri Pascu, fost membru al trupei Divertis, a murit, în această dimineaţă, la vârsta de 55 de ani, în urma unui infarct. Actorul se retrăsese din viaţa artistică din cauza problemelor de sănătate.

22
/09
/16

SCRISORI CĂTRE CEI DIN CĂRȚI Iată, Frida, îți scriu această scrisoare, prima dintr-un șir de scrisori către cei din cărți, și nu mă aștept să-mi răspunzi...

22
/09
/16

În această seară, de la ora 19.00, a Librăria Humanitas de la Cişmigiu, iubitorii de carte sunt aşteptaţi la lansarea cărţii „Drum întrerupt. De la Porţile de Fier până la Muntele Athos“ de Patrick Leigh Fermor. La eveniment vor vorbi istoricul Georgeta Filitti, criticul şi istoricul literar Dan C. Mihăilescu şi prof. univ. Mihaela Irimia, specialist în literatură şi cultură britanică.

15
/09
/16

Târgul Gaudeamus Carte școlară revine în Piața Universității din Capitală, pentru ediția a XIV-a, cu o ofertă bogată de manuale, materiale auxiliare sau beletristică. Târgul, cu intrare liberă, este deschis zilnic între orele 10,00 și 20,00, cu excepția zilei de duminică, 25 septembrie, când programul este 10,00 — 15,00.

14
/09
/16

Cartea „2666” (în trei volume), traducere din limba spaniolă de Eugenia Alexe Munteanu, a fost publicată la Editura Univers, în 2016.

14
/09
/16

Nouă editori germani, austrieci și elvețieni ajung miercuri la București. Aceştia se vor întâlni cu editori români în vederea stimulării numărului de traduceri din limba română în limba germană, în contextul în care România va fi invitată de onoare la Târgul de Carte de la Leipzig din 2018.