,,Povestea doamnei Murasaki” – seară japoneză la Librăria Humanitas
https://www.ziarulmetropolis.ro/povestea-doamnei-murasaki-seara-japoneza-la-libraria-humanitas/

,,Un roman foarte frumos bazat pe o documentare culturală de tip enciclopedic”. Volumul „Povestea doamnei Murasaki” de Liza Delby a fost lansat ieri, în cadrul Serii Japoneze de la Librăria Humanitas de la Cişmigiu.

Un articol de Judy Florescu|27 noiembrie 2014

În cadrul lansării, au luat cuvântul Elizabeta Lăsconi, critic literar, Laura Câlțea, blogger cultural, Diana Tihan, traducătoarea volumului, și Șerban Georgescu, fondatorul Centrului de Studii Româno-Japoneze „Angela Hondru”.

Liza Dalby, antropoloagă și scriitoare americană, este specializată în cultura japoneză.  A fost prima femeie străină care a fost adminsă pentru a deveni geișă în Japonia, unde a făcut cercetări pentru teza de doctorat. Autoare a două cărți de cercetare despre geișe și portul japonez, kimono-ul, Liza Dalby a scris prima sa carte de ficțiune, ,,Povestea doamnei Murasaki”.

Elisabeta Lăsconi a spus că volumul este un roman foarte frumos bazat pe o documentare culturală de tip enciclopedic: ,,Mi se pare foarte interesantă legătura dintre cele două destine – cel al doamnei japoneze de la anul 1000 și cel al unui antropolog american din anii 2000, care se privesc într-un joc de oglinzi fascinante. Oare cu adevărat scriitoarea Liza Delby a modelat-o pe doamna Murasaki sau doamna Murasaki i-a luat în stăpânire destinul și a obligat-o să-i scrie povestea?”

Laura Câlțea: ,,Mi se pare un foarte bun roman istoric. Este un roman foarte bine documentat, dar în care nu vezi efortul scriitoarei de documentare. E foarte greu, în momentul în care ești pasionat de un anumit subiect, să ascunzi informațiile care nu sunt necesare. Romanul este scris într-un stil atât de lejer și informațiile vin într-un stil atât de ușor! Sunt strecurate fără să îți dai seama. De exemplu, în primele pagini mi s-a părut foarte curios de ce la Curtea Japoniei se învăța chineză.”

Diana Tihan: ,,Liza Delby vorbește despre o arheologie literară. Ce face, de fapt? Pornește de la un mister. Despre scriitoare, despre doamna Murasaki nu se știu multe lucruri, nici măcar data nașterii și decesul, din cauză că nu s-au păstrat arhivele din acea perioadă. Liza Delby găsește jurnalele lui Murasaki și de asemenea citește în original poeziile scrise de Murasaki, pe care le-a tălmăcit în engleză. Eu m-am apropiat cu emoție de romanul Lizei Delby, pe care l-am citit de vreo cinci-șase ori.  În cultura japoneză, noul întoteauna tinde să preia elemente din trecut.”

Șerban Georgescu: ,,Despre perioadele  Heian și Nara nu am avut ocazia să vorbim până astăzi, în cadrul Serilor Japoneze de la Humanitas. Din acea perioadă, perioada Nara, datează și primul document tipărit din Japonia și unul dintre primele din lume,  în aproximativ anul  770, o carte despre farmece și amulete budiste. Japonezii sunt destul de superstițioși. Tot în acea perioadă au mai apărut două concepte artistice referitoare la tristețea pe care o resimți atunci când contempli efemeritatea frumosului. Ca să încheiem într-o notă interogativă, «Povestea doamnei Murasaki» este primul roman din lume sau nu?”

foto  și video: Judy Florescu

22
/12
/18

Editura Litera a anunțat lista celor mai vândute titluri din 2018. Printre acestea, „Povestea mea”, de Michelle Obama, și „Ordinea de zi”, de Éric Vuillard (Prix Goncourt).

14
/12
/18

Marți, 18 decembrie, de la ora 19.00, la Sala Union a Cinematecii Române, va avea loc lansarea volumului „Păcatul originar. O autobiografie” de Anthony Quinn, publicat la Editura Nemira, în colecția Yorick.

05
/12
/18

În această seară, de la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cişmigiu (Bd. Regina Elisabeta nr.38) se lansează romanul Scara lui Iakov de Ludmila Uliţkaia, tradus în limba română de Gabriela Russo, bestseller Gaudeamus 2018, recent apărut în colecția Raftul Denisei, un roman-parabolă, „o saga de familie traversând patru generații și un secol de cultură rusă, căreia îi dă glas o femeie uluitoare“ (Il Giornale).

30
/11
/18

Vă invităm să ne amintim de regina cu rol neîndoielnic în realizarea României Mari, Maria a României (n. 29 octombrie 1875 - d. 18 iulie 1938), așa cum a surprins-o celebrul scriitor, diplomat și călător al perioadei interbelice – francezul Paul Morand, în volumul „București” (editura Humanitas).

27
/11
/18

Marți, 4 decembrie, de la ora 16.00, la Clubul Teatrelli din București va avea loc lansarea celui de-al zecelea volum semnat de Octavian Saiu: „Clipa ca imagine. Teatru și fotografie”, publicat la Editura Nemira.

23
/11
/18

"Suntem urmaşii a tot ce s-a întâmplat în această ultimă sută de ani, începută prin miraculosul efort care a dat sens mileniilor anterioare.(...)" - Ana Blandiana. Cunoscuta scriitoare va susţine conferinţa cu tema "Centenarul, un exerciţiu de exorcizare", duminică, 2 decembrie, de la ora 11.00, la Sala Pictura a TNB.

22
/11
/18

Regina Elena este una dintre reginele a căror viață o cunoaștem mai puțin, o regină mamă între suferință și bucurie, dragoste de popor, datorie de neam, dar și frica de a fi departe de fiul ei Mihai. Un creuzet de iubire și speranță, de frică și îndoială, dar și bunătate și împăcare sufletească. Regina - mamă Elena, Mariajul și Despărțirea de Carol al II-lea din colecția Istorie cu blazon, de la Corint, este o carte de o frumusețe uluitoare.

20
/11
/18

CĂRȚI DE NEOCOLIT Pierre Larousse (1817-1875) e unul dintre rarii noștri semeni al căror nume e scris uneori cu literă mică. Într-o bibliotecă poți auzi solicitarea: ”Dă-mi, te rog, un larousse!” Și asta pentru că  instrumentul de lucru care poartă acest nume cuprinde un bagaj de cunoștințe impresionant, în măsură să informeze pe cititor în cele mai variate domenii.

19
/11
/18

În această seară, de la ora 17.00, va avea loc, online si offline, conferința  „Centenarul femeilor în arta româneasca” la care sunt invitați să prezinte studii specializate Ioana Vlasiu, Luiza Barcan, Cristian Vasile si Radu Popica. Cosmin Nasui, curatorul proiectului, va prezenta publicația cu titlul omonim, al doilea volum, parte a proiectului editorial  Lada de Gunoi a Istoriei”. În spațiul conferinței va fi prezentă o micro-expoziție cu elemente de cultură vizuală dedicate artistelor care au trăit și lucrat în România din 1918 în prezent.