TURANDOT: Povestea extravagantei prințese, în imagini și emoții intense
https://www.ziarulmetropolis.ro/premiera-turandot-onb-povestea-extravagantei-printese-in-imagini-si-emotii-intense/

13 februarie a adus noroc la Operă: premiera celei mai exotice opere a lui Puccini. O poveste extravagantă, captivantă muzical, imagini şi contraste frumoase şi un deznodământ cathartic. E complicat, dar iubirea învinge.

Un articol de Cristina Enescu Aky|20 februarie 2020

Această ultimă creație pucciniană a fost încă de la premiera din 1926 un adevărat blockbuster al lumii operei. Rolul titular este unul pe care nu îl poate aborda orice soprană și la orice vârstă, iar cel al prințului Calaf aduce adesea glorie tenorilor. Regizorul Mario de Carlo a reușit aici un spectacol-forță, cu vizualuri frumoase, o dinamică antrenantă și o atmosferă foarte probabil fascinantă pentru mulți spectatori.

Turandot a fost montată în China pentru prima dată în 1996 în Orașul Interzis, autoritățile chineze considerând mult timp că opera prezenta o imagine unidimensională și nu prea flatantă a Chinei.

Puccini a murit fără să termine această compoziție, la care a lucrat patru ani. Finalul a fost adăugat de un colaborator al său, Franco Alfano. Compozitorul a murit în noiembrie 1924, iar opera a avut premiera în 1926 sub bagheta legendarului dirijor Arturo Toscanini (care se spune că, după scena morții sclavei Liu, s-a oprit și a spus publicului „Aici opera se termină, pentru că în acest punct maestrul a murit.”). Se pare că, deși povestea l-a încântat pe Puccini, rezolvarea intrigii au fost o piatră de poticnire pentru el. Turandot a rămas însă până astăzi una dintre puținele opere scrise în secolul XX care continuă să fie frecvent montate în toată lumea. Este singura operă fantastică a lui Puccini, neinspirată din viața reală precum anterioarele sale succese, cu o poveste pe cât de spectaculoasă pe atât de accesibilă și captivantă. Conține probabil cea mai cunoscută și iubită arie pentru tenor, superba „Nessun dorma”, a cărei interpretare de către Pavarotti și apoi de către cei trei tenori a marcat începutul fenomenului „popera”.

 

Turandot: o poveste extravagantă, răsturnări de situație uimitoare, emoții paroxistice. Și dragostea învinge.

Turandot e o poveste fascinantă prin intrigă dar și prin frumusețea muzicii încă din primele minute, având pasaje de cor impresionante dar și elemente inspirate din tradiția muzicală chineză. Personajul principal este (ca adesea la Puccini) un personaj feminin puternic, dragostea învinge în final, dar e… destul de complicat. Turandot e splendidă și cruntă, e chintesențial opusul tuturor celorlalte eroine create de Puccini (delicata Madama Butterfly, firava Mimi, pasionala Tosca..). Succesele anterioare ale compozitorului fuseseră cu povești de viață reală și de intimitate de cuplu, aici însă povestea are proporții aproape mitice: totul e la maxim, intriga se desfășoară în mare parte în mijlocul și cu participarea emoțională a tuturor, iubirile sunt fulgerătoare, în două situații la prima vedere iar în a treia îndrăgostire este complet surprinzătoare.

Povestea are loc în vechiul Peking: frumoasa și nemiloasa prințesă Turandot a jurat că se va căsători numai cu pețitorul ce va reuși să răspundă corect la trei ghicitori foarte grele, iar pe cei care eșuează îi va decapita. Mulți au încercat, fără succes. Cruzimea ei este o răzbunare (extremă, cum se întâmplă adesea în operă) pentru uciderea unei strămoașe a ei, a cărei suferință s-a transmis până la ea prin generații. În acest context apare Timur, detronatul rege al unui teritoriu cucerit de China, împreună cu credincioasa lui sclavă, Liu. Ei îl regăsesc aici pe Calaf, fiul lui Timur, care se prezintă celorlați drept un prinț necunoscut.

Calaf se îndrăgostește nebunește la prima vedere de Turandot, ignoră toate avertismentele tatălui, ale sclavei Liu și ale curtenilor prințesei, și vrea să o cucerească răspunzând ghicitorilor. Spre stupoarea tuturor, el reușește să dea răspunsurile corecte, însă Turandot, disperată, refuză să își țină jurământul. Atunci Calaf, dorind să câștige nu doar pariul ci și inima prințesei, îi adresează la rândul lui o provocare: dacă până în zori va reuși să îi afle numele (cunoscut doar de tatăl și de sclava lui), el se va lăsa decapitat de călău, dar în caz contrar, Turandot va deveni a lui. Sclava Liu, în taină îndrăgostită (și ea la prima vedere, cu ani în urmă) de Calaf, preferă tortura și moartea în locul trădării numelui celui iubit. Printr-o răsturnare de situație din cele posibile exclusiv în lumea operei și care fac parte din deliciul ei, zorii zilei vin cu o uriașă surpriză, căci Turandot își va descoperi iubirea pentru Calaf, și totul se termină cu triumful dragostei.

În deschiderea Cupei Mondiale de la Milano, din 1990, interpretarea „Nessun dorma” de către Luciano Pavarotti a transformat această arie în cea mai cunoscută din întregul repertoriu de operă. Dar ea cunoscuse celebritatea și înainte de era „popera”: celebrul tenor suedez Jussi Björling o interpreta frecvent la bis-uri, iar marele Mario Lanza a făcut-o celebră la Hollywood în filmul „Serenada”(1955).

 

Noua montare de la Opera din București: luminile și umbrele prințesei Turandot strălucesc în centrul unei istorii povestite somptuos

Premiera de la Opera din București este semnată de Mario de Carlo, regizor și scenograf cu o bogată activitate la numeroase teatre de operă în special din Italia. A colaborat pentru mai multe montări cu Opera Națională din Timișoara, iar la Opera din București a lucrat la spectacole cu Tosca, Trubadurul și Don Carlo.

Încă de la primele imagini, spectacolul impresionează. Scenografia și costumele, semnate tot de regizorul italian, pun în relief figura puternică, uneori umbroasă, alteori strălucitoare a prințesei Turandot. Sclava Liu – un rol dintotdeauna iubit de public, de fapt inventat de Puccini în povestea lui Turandot ca o contrapondere caldă la figura prințesei de gheață- este luminoasă la propriu și la figurat. Calaf e exact cum ne-am aștepta să fie un prinț de poveste, însă cu un exces de impetuozitate, de pasiune și de curaj remarcabile chiar și pentru „logica” operei. Turandot însăși e splendidă, cruntă, copleșitoare, e o figură enigmatică, închisă adesea în sine sau chiar ascunsă privirilor, și totodată e o maree de emoții intense. Pe de altă parte, scenele în care apar cele trei personaje inspirate din Commedia dell’arte (Ping, Pang și Pong, cei trei miniștri ai curții imperiale) punctează comic și relaxant atmosfera tensionată a poveștii.

Desfășurarea poveștii nuanțează prin gesturi, mișcări și lumini, un parcurs treptat de la un suflet de gheață la unul umanizat de căldura iubirii, astfel că finalul surprinzător nu mai pare o atât de mare lovitură de teatru (cum și este, de fapt, fiind finalul adăugat după moartea lui Puccini). Asta a și urmărit regizorul de Carlo cu această montare: să concentreze atenția asupra personalității și parcursului lui Turandot, conturându-i transformarea de-a lungul poveștii, pentru ca convertirea ei finală la iubire și compasiune să nu pară doar un moment fulgerător de nebunie. Și este o interpretare perfect legitimă, chiar reconfortantă, de vreme ce Puccini însuși ne-a lăsat fără o rezolvare limpede a acestui personaj.

Decorul este simplu, impunător, inundat de un roșu lucios, cu o liniaritate adesea întreruptă de unghiuri și texturi sugerând deopotrivă duritatea și splendoarea lui Turandot. Contrastele cromatice sunt simple și percutante (roșu, negru, gri, alb, auriu), poziționarea personajelor și a corului pe scenă este (uneori puțin prea) liniară, geometrică dar contribuie totodată la impresia de linii de forță în acest spectacol. Iar costumele sunt, în marea lor majoritate, fiecare o poveste în sine (despre costumele dansatorilor reprezentându-i pe călăi și pe nefericitul pretendent la a cărui execuție asistă Calaf vă spunem doar că sunt deloc monotone, sugerează atmosfera de sălbatică cruzime ce domnește împrejurul lui Turandot, și subliniază interesant coregrafia semnată de Corina Dumitrescu).

Așadar, la noua montare a Turandot de la ONB pot veni liniștiți (și, în mod ideal, curioși) spectatori de toate felurile, de la cei care încă nu știu de unde să înceapă să guste lumea operei până la cei care poate așteptau de mult o montare proaspătă a acestei cu adevărat cuceritoare opere a lui Puccini. Turandot are emoții la cote vibrante, are încă de la ridicarea cortinei, o muzică dintre cele mai frumoase scrise de acest genial charmeur al istoriei operei, Puccini, are o intrigă mai ceva ca orice serial de suspense + de dragoste (2 în 1), și – în această montare- are costume, decoruri și o coregrafie frumoase. În plus, se și termină (în cea mai mare parte) cu bine, și dragostea învinge. Ce vă puteți dori mai mult?…

P.S. O promisiune: după vizionarea acestei opere veți înțelege și savura aria „Nessun dorma” cum nu ați făcut-o pe vremea când cunoșteați această superbă muzică doar din reclame sau de la recitalurile celebre ale lui Pavarotti.

*

„Turandot”, operă în trei acte de Giacomo Puccini și Franco Alfano

Libretul de Giuseppe Adami și Renato Simoni

Regie, decor, costume și lumini: Mario de Carlo

Maestru de cor: Daniel Jinga

Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan

Asistent de regie: Alexandru Nagy

Mai multe informații despre Turandot, despre distribuția și dirijorul fiecărei reprezentații, dar și următoarele spectacole programate, puteți găsi aici.

 

 

 

 

 

 

22
/04
/21

În martie 2020, CORUL ACADEMIC RADIO, unul dintre cele mai prestigioase ansambluri de acest gen din România, urma să prezinte un concert aniversar extraordinar: 80 de ani de activitate artistică. Din motive pandemice, evenimentul a fost anulat. Vineri, pe 23 aprilie (de la 19.00), după peste un an de pauză concertistică, ansamblul Radio România revine pe scenă!

22
/04
/21

Opera Națională București propune publicului la sfârșit de săptămână un program cu două spectacole, „Gala Extraordinară de Balet” și „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini - operă în concert, ce vor fi transmise online în serile de sâmbătă și duminică. Eleganța coregrafiilor clasice și farmecul aparte al partiturii celebrului bărbier Figaro sunt propunerile noastre pentru două seri de poveste.

21
/04
/21

Vineri, 23 aprilie 2021, de la ora 19.00, Filarmonica „George Enescu” va transmite, pe canalele online, înregistrarea unui concert condus de Horia Andreescu în luna februarie 2020, cu un program integral Ludwig van Beethoven. Marea pianistă Elisabeth Leonskaja a fost solista invitată să interpreteze, în seria „Beethoven 250“, Concertul nr. 2, în si bemol major, pentru pian şi orchestră, op. 19 al marelui compozitor german.

19
/04
/21

Care este sensul existenței tale sau care este ikigai-ul tău? Trei artiști îndrăgiți provoacă publicul la o importantă temă de gândire prin concertul-concept „Ikigai. Lebensgrund”, avându-i ca protagoniști pe violonista Rafaela Fernandez Samodaiev, violoncelistul Makcim Fernandez Samodaiev și pianista Monica Florescu, care vor interpreta lucrări de Franz Schubert. Concertul înregistrat în Sala Oglinzilor a Forumului German Sibiu va fi difuzat duminică, 25 aprilie, de la ora 17:00, pe pagina de Facebook „Florescu-Fernandez & Friends”.

19
/04
/21

După „Iubita mea doarme” și ”Fata cu ochii verzi”, Toulouse Lautrec continuă să lucreze la material nou și revin acum cu o nouă piesă – „Revin in 5 minute”! Pentru acest cântec actorul Victor Rebengiuc a tras vocea de pe intro, iar pentru filmul de fundal trupa a folosit "found footage" cu fete din anii 60 care dansează la bustul gol - inspiraţia şi nebunia tinereţii actualilor noştri bunici.

16
/04
/21

SoNoRo Interferenţe, programul educativ al Festivalului Internațional de Muzică de Cameră SoNoRo, ajunge în 2021 la 15 ani de existență. Anul acesta vor fi acordate în premieră burse pentru cursuri de canto, muzica de cameră cu voce fiind una dintre perlele repetoriului muzical clasic. Astfel, elevii și studenții la canto vor avea șansa de a participa la acest program, alături de colegii care studiază un instrument.

16
/04
/21

Anul 2021 stă sub semnul intersectării destinelor unora dintre cei mai importanți compozitori din istoria muzicii. Aniversările și comemorările din acest an realizează o panoplie componistică extraordinară, întinsă pe mai bine de două secole, din baroc până în zilele noastre. Astfel, comemorarea celor 280 de ani de la moartea lui Antonio Vivaldi la Viena, devine punctul de referință al turneului internațional online JAZZT Vivaldi., orașul nașterii lui Vivaldi – Veneția și cel al dispariției sale – Viena, fiind incluse în această incursiune în evoluția creației sale.

16
/04
/21

Spectacolul va fi transmis online duminică, 18 aprilie, începând cu orele 19:00. Biletele se pot achiziționa de pe https://tickets.operanb.ro/ până miercuri, 21 aprilie, orele 19:00. Înregistrarea va fi disponibilă spre vizionare timp de 72 de ore, începând de duminică, 18 aprilie, orele 19:00.