Preview al expoziției fotografice „Uniforme şi veşminte” de Bogdan Gîrbovan, la Veneția
https://www.ziarulmetropolis.ro/preview-al-expozitiei-fotografice-uniforme-si-vesminte-de-bogdan-girbovan-la-venetia/

Un preview pentru public al expoziţiei fotografice ‘Uniforme şi veşminte’, realizată de Bogdan Gîrbovan, va avea loc sâmbătă, 2 noiembrie, în Mica Galerie Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Expoziţia face parte din proiectul cu acelaşi titlu, care a fost selectat prin concurs naţional în cadrul strategiei în domeniul artelor vizuale […]

Un articol de |29 octombrie 2012

Un preview pentru public al expoziţiei fotografice ‘Uniforme şi veşminte’, realizată de Bogdan Gîrbovan, va avea loc sâmbătă, 2 noiembrie, în Mica Galerie Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.

Expoziţia face parte din proiectul cu acelaşi titlu, care a fost selectat prin concurs naţional în cadrul strategiei în domeniul artelor vizuale organizată de IRCCU Veneţia, Fostering Artistic Practices.

Cercetarea artistică a lui Bogdan Gîrbovan expune, sub formă de portret compoziţional, o documentare a ierarhiilor din cadrul a două instituţii importante ale statului român: Biserica Ortodoxă Română şi Poliţia Română. Similitudinea imediată pe care artistul o observă este raportul pe care ambele structuri le au faţă de cetăţean/enoriaş. Astfel, este urmărită recuperarea, la nivel vizual, a acestor segmente importante ale societăţii româneşti.

 
‘În cazul proiectului Uniforme şi veşminte, Bogdan Gîrbovan imprimă fotografiilor, portretelor compoziţionale realizate, o modalizare sau o focalizare ce ţine mai degrabă de o anumită ideologie estetică personală, de o fotogenie socială aplicată. Pentru Gîrbovan faptul social, realitatea, nu mai necesită nici un fel de retuş estetic sau manipulare în scopuri estetice, ea este fotogenică în sine, rezultând de aici un anume egalitarism al viziunii. Căci pentru Bogdan Gîrbovan nu există subiecte nobile sau ignobile, înalte sau bicisnice, bogate sau sărace, importantă este relevanţa subiectului în corpul comun al unei serii date’, afirmă Igor Mocanu, curatorul expoziţiei şi al catalogului, citat într-un comunicat de presă difuzat de ICR Veneţia.

Bogdan Gîrbovan s-a născut la Drobeta Turnu Severin în 1981, lucrează şi trăieşte la Bucureşti. Este absolvent al secţiei foto-video a Universităţii de Arte Bucureşti. Este recunoscut pentru participarea la numeroase expoziţii colective în ţară şi în străinătate, precum şi pentru expoziţiile personale: Ierarhia poliţiei române – Galeria Posibilă din Bucureşti (2011), Paysages Intérieures – Galeria Rue de l’Exposition a Institutului Cultural Român din Paris (2011), 10/1 – Atelier 35 din Bucureşti (2010), 5@14 – Draft One Gallery din Bucureşti (2009), Memories 4 free – The Ark Gallery din Bucureşti (2009), Passato prossimo – UNA Gallery din Bucureşti (2008).

Proiectul va fi continuat şi finalizat în anul 2013, cu sprijinul Institutului Cultural Român.

 

Sursa: Agerpres

29
/05
/17

Ediția din acest an a Salonului Internațional de Carte Bookfest, redată în 25 de fotografii care surprind atmosfera din ultimele zile, de la Romexpo: iubitori de carte de toate vârstele, titluri noi, focus pe Suedia, oameni de litere, lansări și alte întâmplări. Foto: Laura Dobre

28
/05
/17

FEST-FDR2017 s-a încheiat. Timp de douăsprezece zile, între 14 și 25 mai, Teatrul Național din Timișoara a fost liantul care a adus împreună artiști și spectatori, povești și întâmplări, zile și nopți de teatru, de dans, de muzică.

27
/05
/17

În ultima sa corespondență de la Cannes, Mihai Cristea a scris despre cel mai nou film al regizoarei Claire Denis, ”Un beau soleil intérieur”, cu Juliette Binoche în rolul principal, și despre documentarul ”Napalm”, de Claude Lanzmann, care a filmat în Coreea de Nord. Și a surprins-o printr-o fotografie pe Elle Fanning.

27
/05
/17

Wolfgang Muthspiel, Håkon Kornstad (foto), Nguyên Lê, Vasil Hadžimanov Band și Bobo Stenson se alătură lineup-ului final Gărâna Jazz Festival 21. Sunt așteptate 12 trupe internaționale în cele patru zile de jazz, din iulie, la poalele Munților Semenic.

26
/05
/17

„Ca să scrii bine, trebuie să suferi!”, era crezul său, iar pana care-i țâșnea din suflet își trage seva din lumea penală a ocnelor siberiene, unde a fost încarcerat cu lanțuri la picioare. Ridicat la rangul de mari gânditori, titanul literaturii ruse a crezut până în ultima clipă a vieții sale că lumea se va salva prin frumusețe.

26
/05
/17

“Un înger se îndreaptă către un spital bucureştean, prin ploaia cenuşie de iarnă. Vrea să vadă cu ochii săi supraceleşti dacă nu s-a împuţinat lumina în ochii şi în sufletele chirurgilor. Omul de la volan zări îngerul, îi ghici şi aripile pe sub pardesiul subţire şi se gândi că un asemenea trofeu nu avea nimeni.”. Scriitorul Șerban Tomşa a lansat de curând „SUPRAVEGHETORUL şi alte povestiri”, volum din care vă vom prezenta câteva povestiri, pe parcursul acestei luni.

26
/05
/17

Cum vii dinspre Hala Traian către Piața Unirii, pe Calea Călărașilor – la numărul 55 – este La Scena. Un local prietenos, cu o curte primitoare și o sală de teatru la etaj, situat chiar la stradă. La doi pași de Centrul Vechi al Bucureștiului, această sală a Teatrului Arca, înființat prin Fundația Culturală ParteR, este unul dintre primele spații neconvenționale în care, la începutul anilor 2000, tinerii artiști creau spectacole și jucau teatru, atrăgând în proiectele lor îndrăznețe actori consacrați precum Valeria Seciu, Victor Rebengiuc ori Șerban Ionescu. Făcând un salt rapid în timp – ca într-o poveste SF – acesta este și locul care găzduiește duminică, pe 28 mai, a doua reprezentație a Cenușăresei. Primul musical produs de Compania Pelerin, în regia lui Bogdan Tudor Pelerin și pe muzica lui Zeno Apostolache Kiss, este o premieră și pentru La Scena, fiind primul spectacol pentru copii care se joacă aici. 

26
/05
/17

Într-o zi de 26 mai se stingeau din viaţă doi mari actori români: Ștefan Bănică, în 1995, şi Jean Constantin, cincisprezece ani mai târziu. Despre Bănică se ştie că era nu doar un actor uriaş, ci şi un foarte apreciat cântăreţ/lăutar, printre cele mai celebre piese muzicale ale acestuia numărându-se: „Îmi acordați un dans”, „Cum am ajuns să te iubesc”, „Gioconda se mărită”, „Hei, coșar, coșar” și „Astă seară mă fac praf”.