Primarul General al Capitalei, Ioan-Răzvan Sava, a avut pe 8 februarie o întâlnire cu managerii instituţiilor publice de cultură (reprezentanţi ai bibliotecilor, teatrelor, muzeelor). La întâlnire, alături de echipa Primarului General a participat şi Prefectul Capitalei, Paul Nicolae Petrovan.
Un articol de Ziarul Metropolis|9 februarie 2016
În urma discuţiilor, participanţii au decis constituirea unui grup de lucru format din managerii instituţiilor publice de cultură. Acesta va elabora o strategie culturală pentru Municipiul Bucureşti, care va fi prezentată apoi publicului şi pusă în dezbatere. Dincolo de costruirea unei viziuni unitare la nivelul institutiilor de cultura, s-a decis ca un obiectiv imediat al grupului sa fie completarea strategiei culturale pt Bucuresti 2021, acolo unde institutiile culturale au un rol cheie in aplicarea obiectivelor ce se vor asuma in cadrul acestui proiect.
„După foarte mult timp, în cadrul Primăriei reapare un interes major pentru mediul cultural, şi asta nu doar la nivel declarativ. Primarul a exprimat-o şi prin fapte, această întâlnire fiind una dintre acestea. Preocuparea pentru buna funcţionare a instituţiilor culturale se poate vedea şi în modul în care ele au fost bugetate anul acesta. Draftul de buget arată că într-un moment în care Bugetul Capitalei suferă, fiind diminuat cu aproximativ 10%, majoritatea instiuţiilor culturale primesc sumele solicitate, în anumite cazuri cu creşteri semnificative comparativ cu anul trecut“, a declarat Narcis Afrăsinei, consilier personal pe cultură al Primarului General.
La nivelul echipei Primarului General a apărut îngrijorarea că nu există momentan o strategie culturală a instituţiilor din Bucureşti. „O strategie s-a conturat la nivelul Centrului Cultural ARCUB, însă noi vrem să construim una care să deruleze un calendar al activităţilor la nivel de instituţii, pentru a vedea unde interferează activităţile acestora şi cum le putem armoniza din punct de vedere al programelor“, a mai spus Narcis Afrăsinei, referindu-se la un parteneriat mai eficient între teatre, muzee şi biblioteca.
În momentul în care se creează aceast grup de lucru, el va superviza activitatea tuturor acestor instituţii. Grupul va reprezenta toate cele 21 de instituţii de cultură prezente la consultări, iar până la sfârşitul anului trebuie să arate care sunt primii paşi ai strategiei culturale. Iar în 2-3 ani trebuie să existe deja o strategie definitivă pentru Bucureşti, pentru următorii 5-10 ani.
Grupul de lucru va fi unul restrâns, format din Primarul General sau consilierul pe probleme de cultură, directorul Direcţiei de Cultură, proaspăt numitul Traian Petrescu, şi câţiva manageri culturali care au disponibilitatea necesară şi expertiză pe partea de strategie culturală la nivel de municipalitate, nu doar la nivel de institutie. Grupul va lucra la creionarea acestei strategii, rămânând în permanent dialog cu toate cele 21 de instituţii pe care le reprezintă. La fiecare 2 săptămâni vor avea loc întâlniri pentru dezvoltarea strategiei, la care Primarul General işi propune sa ia parte.
„Mă bucur că s-a pus baza acestei construcţii, în care Direcţia de Cultură îşi propune să fie foarte activă şi cred că întâlnirea a fost o reuşită. Chiar şi cei prezenţi au remarcat că de foarte mulţi ani un primar nu s-a mai întâlnit cu directorii instituţiilor de cultură.“, a declarat Traian Petrescu, directorul Direcţiei de Cultură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti.
Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, a declarat că a fost o întâlnire benefică, de cunoaştere, în care s-a propus crearea unui grup de lucru şi elaborarea unei strategii culturale a Bucureştiului. „E vorba de elaborarea unei strategii pe termen scurt, mediu şi lung; ideea e să se facă ceva care să rămână. Iar eu consider că una dintre cele mai importante strategii este întinerirea trupelor din Bucureşti. Primarul cel nou are o echipă de oameni tineri, care chiar vor să facă ceva şi asta mi se pare foarte bine, tocmai pentru că sunt chestii care ne ard. S-a discutat şi problema spaţiilor, e vorba de Teatrul Nottara, de Teatrul Evreiesc sau de Muzeul Literaturii. S-a vorbit şi despre strategia pentru Bucureşti Capitală Culturală Europeană; de-abia acum am fost consultaţi şi noi, managerii teatrelor de stat. Până acum au fost discuţii numai cu independenţii. Intenţiile sunt bune, asta e evident. Iar în ceea ce priveşte bugetul, lucrurile sunt pozitive, nu s-a tăiat.”
George Ivaşcu, directorul Teatrului Metropolis, consideră că este foarte importantă această iniţiativă de a desemna un grup de lucru format din oameni specializaţi care să elaboreze o strategie culturală pentru Municipiul Bucureşti. „În primul rând vor fi identificate problemele reale pe care le întâmpină instituţiile de cultură şi se va ţine cont de necesităţile lor“.
Dorina Lazăr, directoarea Teatrului Odeon, a apreciat că a fost o întâlnire amicală cu primarul şi cu prefectul. „Aş spune mai degrabă o întâlnire în care să ne cunoaştem unii pe alţii“. Dorina Lazăr a spus că s-a discutat problema spaţiilor unor teatre precum Nottara şi Creangă. „Ideea a fost să se creeze perspective vieţii culturale a Bucureştiului. De asemenea, s-a vorbit despre strategia pentru programul Bucureşti Capitală Culturală Europeană. Şi s-a hotărât formarea unui grup de lucru cu oameni care vor să se implice, de la fiecare teatru.”
Marinela Țepuș, directorul Teatrului Nottara, a declarat că strategia culturală a capitalei a fost deja începută de ARCUB, care a și publicat deja un studiu, în care nu erau incluse teatrele. „Noi, directorii de teatre, am fost asigurați că vom apărea în a doua parte a strategiei. Eu voi participa doar după ce Mihaela Păun (n. red. – directorul ARCUB) îmi va răspunde la câteva întrebări legate de strategia pentru București – Capitală Europeană în 2021. Cred că aceasta a pornit greșit, pentru că ea nu include teatrele subvenționate. Cum putem fi o capitală europeană, fără să redăm publicului Calea Victoriei, Bd. Magheru, Centrul Vechi?”
George Mihăiță, directorul Teatrului de Comedie crede că e util să existe o strategie a primăriei, în care să se înscrie toate teatrele: „Poate clarifica niște lucruri, ca de exemplu repertoriul. Să nu ne trezim că avem trei instituții care montează aceeași piesă…”.
Foto: Simion Buia
