Primul meu Divan
https://www.ziarulmetropolis.ro/primul-meu-divan/

Tocmai s-a sfârşit cea de-a opta ediţie a Divan Film Festival (Divanul Degustătorilor de Film şi Artă Culinară). Cum a fost?

Un articol de Andrei Crăciun|29 august 2017

Povestea e așa. Într-o zi de la sfârșitul mileniului al II-lea, poetul Mircea Dinescu a ajuns la portul abandonat din Cetate (județul Dolj). A privit poetul cerul și a privit poetul Dunărea, și a văzut poetul că e bine. A cumpărat pământ acolo (soția, doamna Mașa, i-a temperat imboldul risipirii și a adăugat un plus de echilibru), a reabilitat construcțiile și a început să se obișnuiască în straie de moșier, cu argații preumblându-i-se în jur. Așa a apărut Portul Cultural Cetate, unde tot felul de artiști au descins în ultimul deceniu. Așa a apărut și Divanul.

Rona Hartner

Nu e ușor să ajungi la Cetate, doar inițiații știau bine drumul acesta. De altfel, numele festivalului – Divan – asta vrea să exprime: că e pentru cei puțini, aleși, pentru intimi. Stai pe divan și te uiți la filme și trândăvești și, ca o încununare a acestui dolce far niente, îți mai și gătește poetul-bucătar, și totul se stropește în noapte cu vinul lui Dinescu. Ei bine, nu mai e chiar așa.

Divanul a crescut, nu mai e o întâmplare pentru câțiva. Vin cetățeni cu sutele, își pun cortul acolo, la moșie, campează, sau se cazează de-a dreptul în camerele din conac (puțini poeți din Europa mai au conace cu atâtea camere) și se bucură de cinema și de arta culinară.

Poetul însuși nu mai e la fel de prezent ca odinioară. Din vreme își ia pușca pe umăr și pleacă la vânătoare, de unde se mai întoarce în amurg.

În acest an (care a stat sub umbrela conceptului Balkan Love) au fost multe aspecte care s-ar cuveni subliniate. Fără rigoare cronologică: proiecția filmului Gadjo Dilo (sus), pentru prima dată în România, la douăzeci de ani de când a fost lansat și a cunoscut succesul comercial în Franța – la Divan a fost prezentă însăși actrița Rona Hartner, care a fost luată prin surprindere de sosirea toamnei.

Concertul IMPEX, trupă în care se remarcă Andrei Dinescu, fiul poetului. IMPEX cântă o combinație strălucită de manele și rock – manele psihedelice, dacă doriți. De altfel, fiul poetului e un cunoscut avocat al muzicii lăutărești.

Concertul Mambo Siria (care nu mai e, totuși, ce a fost), un film sârbesc (Afterparti), din care se desprinde agitata viață de noapte din Belgrad (plină de petreceri, sex în toalete și munți de cocaină).

Mircea Dinescu

O serie de scurtmetraje balcanice (dintre care și unul al regizorului român Tudor Botezatu), care anunță alte și alte valuri în cinema-ul european (am remarcat un filmuleț din Macedonia, care expunea așteptarea unei vizite a Mareșalului Tito într-o locantă). Seratele culinare în care poetul cu mâna lui flamba un porc stropit din belșug cu alcool…

Atmosfera a fost relaxată, s-a stat sub cerul liber și s-a visat departe, s-a făcut plajă la Dunăre. O dată, în preludiul unui dezmăț culinar, poetul, nemulțumit de cum decurgea înfăptuirea unei paella, a strecurat în rețeta artistului culinar spaniol un cârnăcior de-al nostru, pentru gust.

Așa a fost să fie.

De altfel, numele festivalului – Divan – asta vrea să exprime: că e pentru cei puțini, aleși, pentru intimi. Stai pe divan și te uiți la filme și trândăvești și, ca o încununare a acestui dolce far niente, îți mai și gătește poetul-bucătar, și totul se stropește în noapte cu vinul lui Dinescu.

Foto: Adi Bulboacă

 

 

 

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.

24
/09
/21

Festivalul KINOdiseea aduce pe marele ecran filme despre protejarea mediului, relațiile dintre copii și părinți, curaj și empatie, la Cinema Gloria și Cinema Eforie.