Pro și contra în scandalul manelelor de la Gala Premiilor GOPO
https://www.ziarulmetropolis.ro/pro-si-contra-in-scandalul-manelelor-de-la-gala-premiilor-gopo/

A 13-a ediţie a Premiilor GOPO (gala industriei cinematografice româneşti), organizată pe 19 martie la Sala Mare a Teatrului Naţional din Bucureşti, a fost scena unui eveniment controversat: un recital de manele.

Un articol de Cristina Enescu Aky|22 martie 2019

Organizatorii au invitat Kana Jambe, trupa cunoscutului manelist Dan Bursuc, să cânte două piese cu ocazia premierii filmului „Soldații. Poveste din Ferentari”, în care joacă și acesta (regizoarea Ivana Mladenovici a primit Premiul GOPO pentru debut;  Vasile Pavel a fost nominalizat pentru cel mai bun actor, iar Adrian Cristea pentru cele mai bune decoruri).

Cele două manele interpretate au fost „Romanian Rapsody”, un cover după Bohemian Rapsody a trupei Queen, și o piesă din repertoriul propriu al trupei. Dincolo de faptul că s-au cântat manele, un alt lucru ce a deranjat numeroși participanți din sală dar și comentatori din mediile virtuale a fost că unul dintre muzicieni a apărut pe scenă îmbrăcat într-un maieu, ceea ce a fost considerat de unele persoane drept o ofensă la adresa evenimentului și a ținutei de gală.

Cu acest recital, Dan Bursuc și Kana Jambe nu au fost la prima participare la un eveniment cultural major. În 2016, ei au susținut un recital la Teatrul Național ”Radu Stanca” din Sibiu în cadrul Astra Film Festival, înainte de proiecția filmului „The Gipsy Kings”, în regia lui Liviu Tipuriță. De asemenea, anul trecut, trupa a cântat la Casa Studenților din Cluj în cadrul Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF), cu ocazia proiecției documentarului „The New Gipsy Kings”, al cărui protagonist a fost Dan Bursuc. Ambele recitaluri au avut la momentul respectiv recenzii favorabile în presa locală.

 

Conform solistului Dan Bursuc, faptul că unul dintre soliști a apărut pe scenă îmbrăcat într-un maiou (ținută ce a primit critici) se datorează solicitării organizatorilor, care au cerut o astfel de vestimentație.

Câteva dintre numeroasele și aprinsele reacții stârnite de acest eveniment:

Contra

Erau lucruri care puteau să meargă mai bine,  mai puse la punct, mai cu atenție, în sfârșit, mai riguros făcute. Mi s-a părut că nu e în regulă.’” (Ileana Stana Ionescu, actriță ce a fost omagiată cu premiul special pentru întreaga carieră). Sursa: Antena Stars

Aseară, la Premiile Gopo, văzând atâta subcultură injectată în cultură m-am convins că România este în metastază stadiul final și că nu mai apucăm nici tratamentul paliativ.” (Mihai Mărgineanu, cantautor)  Sursa: Facebook

Această asociere a primei scene a țării, TNB, cu Gala Premiilor prestigiosului Festival de renume internațional, GOPO, și actul de subcultură creat, îmi lasă un gust amar și mă oripilează.” (Aurelian Temișan, cântăreț  Sursa: Facebook

Pro

„Dacă vedem romi în film avem impresia că ne uităm la un documentar de pe Animal Planet, dar ‘e ok, vai, săracii’, dar dacă vedem un moment muzical executat impecabil la Premiile Gopo ne scandalizăm, că nu au ce căuta pe lângă stâlpii culturii care suntem. Pe bune?! Freddie e ok să cânte în maieu, dar manelistul nu. Mă dezic.” (Ada Galeș, actriță) Sursa: Facebook

Când Teatrul National Bucuresti a găzduit un eveniment pentru Coaliţia pentru Familie, artiștii nu s-au mai oripilat împotriva încălcării drepturilor femeilor și ale persoanelor LGBT. Anul trecut, când o actriță de la Teatrul Maghiar de Stat Cluj a fost pălmuită de abuzivul regizor Andryi Zholdak, artiștii români, din nou, nu s-au scandalizat. Aseară la Premiile Gopo, artiștii s-au scandalizat pentru că pe scena TNB, Dan Bursuc și formația lui au cântat o manea. Dacă aveți impresia că instituțiile publice de cultură vă aparțin doar vouă, artiștilor români, vă înșelați profund. Romii au pus bazele a ceea ce voi numiți ”cultura națională”, romii au fost sclavi aici, romii au fost exterminați în Holocaust aici, în țărișoara voastră barbară, prima în top la bătăi de neveste și violuri. Deci instituțiile astea de cultură nu vă aparțin doar vouă. Salut ințiativa de a invita artiști romi pe scena TNB, cred că e o datorie mai ales morală a statului român să dea din ce in ce mai mult spațiu culturii rome. (Mihaela Drăgan, actriță). Sursa: Facebook

„Cine a stabilit că [maneaua] e subcultură? Unii care nu mai vând nimic în materie de muzică și care trebuie să trăiască din subvenții? Și doi, asta e muzica pe care o ascultă cel puțin 5 milioane de oameni în România.” (Lucian Mândruță, jurnalist) Sursa: Facebook

Din partea organizatorilor, producătoarea Oana Giurgiu a comentat astfel: „M-aș fi bucurat ca lumea să fi înțeles ce incursiune ne-a propus Ivana Mladenovic cu filmul ‘Soldații. Poveste din Ferentari’ într-o lume, pe care, deși nu o cunoaștem, o comentăm. Apreciez curajul lui Digudai de a juca în film și curajul băieților din Kana Jambe, care au cântat aseară în fața unui public despre care știau că le e în mare parte ostil”. 

Am invitat Formatia Kana Jambe să facă parte din spectacol, marcând astfel tema unuia dintre filmele nominalizate – “Soldaţii. Poveste din Ferentari”, care a și câștigat Premiul pentru Debut. Povestea personajului principal, un antropolog care se mută în Ferentari pentru a-şi scrie lucrarea de doctorat despre manele și faptul că în film există o secvenţă legată de şcoala lui Dan Bursuc, justifică firesc prezenţa trupei Kana Jambe la #Gopo2019, continuând demersul regizoarei filmului și anume acela de a evita marginalizarea, de a încerca să nu mai tratăm cu prejudecăţi nişte artişti doar pentru faptul că interpretează un gen muzical pe care mulţi nu-l agreează. Susținem pledoaria pentru diversitate, acceptare şi toleranţă.”, au scris organizatorii pe pagina oficială a Galei.

Momentul de manele de la Premiile Gopo 2019:

Dincolo de diferitele opinii despre muzica manelelor și acest eveniment, rămâne discuția deloc nouă, periodic reaprinsă în spațiul public, legat de acest gen muzical: sunt manelele caracteristice culturii românești sau nu? Sunt ele un gen muzical autentic? Sunt manelele, maneliștii și publicul lor o parte din cultura populară contemporană, pe care nu o putem ignora (indiferent dacă o agreăm sau nu), chiar și datorită răspândirii ei, ori fac parte acestea dintr-o subcultură „lipsită de cultură”, care ofensează „cultura autentică”? Și, de fapt, discuția devine și mai largă: ce este cultura autentică? Cum o definim, ce și cine face parte sau are voie să facă parte din ea?

Sursa video: Adevărul

Foto sus: Premiile GOPO / Facebook

13
/01
/23

Două filme din competiţia Festivalului de la Cannes, foarte diferite, pot fi găsite în ianuarie în cinematografe: "Frate şi soră", de Arnaud Desplechin, şi "Păianjenul sfânt", de Ali Abbasi.

05
/01
/23

Anul 2023 se anunţă bun pentru cinematografia română de festival. Vor avea premiera mondială filme provocatoare ale unor cineaşti consacraţi, precum şi o serie de debuturi promiţătoare în ficţiune sau documentar. Ziarul Metropolis a adunat într-o anchetă cele mai aşteptate titluri, cu declaraţii în exclusivitate de la regizorii lor.

04
/01
/23

„Taximetriști”, comedia regizată de Bogdan Theodor Olteanu, care invită spectatorii în viața de noapte a Bucureștiului prin intermediul a doi prieteni taximetriști și a clienților lor, îi aduce împreună pe același generic pe Monica Bîrlădeanu și Andi Vasluianu. Filmul are premiera în cinematografe pe 20 ianuarie, iar informațiile despre biletele puse deja în vânzare sunt disponibile pe site-ul taximetristi.film.

30
/12
/22

Am tot scris în ultimii ani, încă de dinainte de pandemie, despre diversificarea tot mai mare a cinematografiei române. Însă cred că 2022 a depăşit orice previziuni, cu un număr record de filme.

22
/12
/22

Pentru topul cu cele zece filme favorite din 2022, am ales doar titluri care au avut premiera mondială în acest an. La ele am adăugat alte zece menţiuni - cinci tot din 2022, plus alte cinci din 2021, dar recuperate abia în anul care tocmai se încheie.

21
/12
/22

În Ajun de Crăciun, de la ora 10:00, Daniela Zeca Buzura ne propune o întâlnire de colecție. Invitaţii, Cătălin Ştefănescu („Garantat 100%"), Marina Constantinescu („Nocturne") şi Irina Păcurariu („Reţeaua de idoli") ne invită să fim martorii unei profunde discuții jurnalistice, născută din 30 de ani experiență în media din România.

21
/12
/22

TVR Cultural întâmpină Sărbătoarea Crăciunului cu programe speciale, gândite să satisfacă exigențele telespectatorilor săi. Colinde, documentare de excepție, spectacole de balet, interviuri cu artiști de marcă, dar și piese de teatru care au intrat în istorie se regăsesc în grila de sărbătoare. Nu lipsesc filmele de sezon și nici edițiile speciale ale emisiunilor consacrate.