Program la teatrul National din Cluj
https://www.ziarulmetropolis.ro/program-la-teatrul-national-din-cluj/

marţi, 29 ianuarie, ora 19:00, Sala mare HAMLET  de W. Shakespeare traducere şi adaptare în limba română: Maria Rotar regia: Roberto Bacci dramaturgia: Roberto Bacci, Stefano Geraci decorul şi costumele: Marcio Medina muzica: Ares Tavolazzi scrimă: Peter Habala asistenţi de regie: Savino Paparella, Maria Rotar asistent scenografie: Valentin Codoiu Distribuţia: Hamlet — Cristian Grosu; Primul luptător cu spada —Cătălin Codreanu; Al doilea luptător cu spada — Patricia Brad; Al […]

Un articol de Andrada Văsii|29 ianuarie 2013

marţi, 29 ianuarie, ora 19:00, Sala mare
HAMLET 
de W. Shakespeare
traducere și adaptare în limba română: Maria Rotar

regia: Roberto Bacci
dramaturgia: Roberto BacciStefano Geraci
decorul şi costumele: Marcio Medina
muzica: Ares Tavolazzi
scrimă: Peter Habala
asistenţi de regie: Savino PaparellaMaria Rotar
asistent scenografie: Valentin Codoiu

Distribuţia:

Hamlet — Cristian Grosu; Primul luptător cu spada —Cătălin Codreanu; Al doilea luptător cu spada — Patricia Brad; Al treilea luptător cu spada — Cătălin Herlo; Al patrulea luptător cu spada — Radu Lărgeanu;

Al cincilea luptător cu spada — Miron Maxim; Al șaselea luptător cu spada — Irina Wintze.

Spectacolul propus de regizor păstrează din text doar urmele poveștii lui Shakespeare, și propune spectatorului să fie martor la rescrierea vieții lui Hamlet. Hamlet e captiv în propriul destin și nu poate ieși din el, iar personajele din spectacol,„luptătorii cu spada“, îl ajută să-și reamintească și să-și retrăiască destinul.
Roberto Bacci ne propune un spectacol modern, plin de energie și forță, cu multe momente de scrimă scenică. Este un spectacol rapid, construit în jurul a șapte actori, care interpretează și își schimbă între ei rolurile.

 

 


miercuri, 30 ianuarie, ora 19:00, Studio „Euphorion“
ZENOBIA 
scenariu de Mona Marian, după Gellu Naum

regia: Mona Marian
scenografia: Eugenia Tărăşescu-Jianu
muzica: Corina Sîrbu
video design: Cristian Luchian

Distribuţia: Naum — Cornel Răileanu; Naum tînăr — Cristian Rigman; Zenobia — Romina Merei; Sima, Funcţionarul de la ghişeul gării, Un tată de familie — Petre Băcioiu; Iason — Anca Hanu; Dragoş — Radu Lărgeanu; Constantin — Cristian Grosu;Petru — Miron Maxim; Mama lui Naum, Mama Mariei — Maria Munteanu; Zoe-Olga, sora lui Naum — Eva Crişan; Gerda, Tanti Linica moartă — Elena Ivanca; Maria, Jeni Pop — Angelica Nicoară; Irina, Tînărul cu vioara — Silvius Iorga.

A-l citi pe Gellu Naum e o bucurie fără limite iar a încerca să sugerezi realitatea teatrală a poeticii lui Gellu Naum e o aventură de natura visului! Acum ţi se deschide o poartă de care nu poţi decît să treci şi să ajungi… în visul lui Gellu Naum… Bucuria Fiinţei este sigura fericire adevărată… pare că şopteşte poetul… fericire la care se poate ajunge nu prin mijlocirea vreunei forme, averi, religii, persoane sau eveniment, prin nimic din tot ceea ce se poate întîmpla… Bucuria aceea este una cu ceea ce sunteţi voi… şi aşa mai departe… (Mona Marian)


joi, 31 ianuarie, ora 19:00, Sala mare
CÂNTECE DE IARNĂ PENTRU TOATE ANOTIMPURILE 

spectacol concert de Ada Milea
scenografia: Valentin Codoiu
asistent de regie: Andreea Iacob
idei bune: Alexandru Dabija
sound design: Marius RusuClara Lițescu

 

Cu:
Ada Milea
Cristian Rigman
Anca Hanu

Romina Merei
Miron Maxim

 


vineri, 1 februarie, ora 19:00, Studio „Euphorion“
TARTUFFE SAU IMPOSTORUL

de Molière

traducere de Romulus Vulpescu
PREMIERĂ

regia: Laurian Oniga
decorul: Laurian Oniga
costumele: Cătălina Chirilă

Distribuţia: MADAME PERNELLE, mama lui Orgon — Irina Wintze; ORGON, soţul Elmirei — Dan Chiorean; ELMIRE, soţia lui Orgon —Romina Merei; DAMIS, fiul lui Orgon — Ruslan Bârlea; MARIANE, fiica lui Orgon şi iubita lui Valère — Eva Crişan; VALÈRE, iubitul lui Mariane — Silvius Iorga; CLÉANTE, cumnatul lui Orgon — Emanuel Petran; TARTUFFE, evlavios făţarnic — Ovidiu Crişan; DORINE, servitoarea lui Mariane — Adriana Băilescu; MONSIEUR LOYAL, sergent / LAURENT — Miron Maxim; Oamenii lui Monsieur Loyal — Giovanni Mateescu, Gheorghe Felecan, Nicolae Ispas, Călin Mărginean.


sâmbătă, 2 februarie, ora 19:00, Sala mare

STEAUA FĂRĂ NUME 
de Mihail Sebastian
versiune de Alexa Visarion

regia: Alexa Visarion
decorul şi costumele: Adriana Grand
asistent de regie: Leta Popescu

Distribuţia: Profesorul — Matei Rotaru; Necunoscuta — Ramona Dumitrean; Grig — Dragoş Pop; Udrea — Ovidiu Crişan; Domnișoara Cucu — Romina Merei; Șeful gării — Emanuel Petran; Conductorul — Miron Maxim; O elevă — Andreea Papp.

Spectacolul Stelei fără nume înseamnă evadarea, fie şi pentru un timp scurt, din realitatea anostă într-o lume iluzorie de o frumuseţe stranie. Pasiunea pentru stele a profesorului Miroiu, însinguratul visător dintr-un târg de provincie cenuşiu, reuşeşte să trezească în Mona dorinţa de a evada din existenţa banal-telurică într-o lume a frumosului şi a adevărului. Totul se petrece într-o noapte. Dar noaptea magică va lua sfârşit şi normalitatea va curma brutal poezia şi vraja.


duminică, 3 februarie, ora 19:00, Sala mare
CÂNTĂREAŢA CHEALĂ 
de Eugène Ionesco
traducere de Vlad Russo şi Vlad Zografi

un spectacol de Gábor Tompa
scenografia: Judit Dobre-Kóthay

Distribuţia: Domnul Smith — Cătălin Herlo; Doamna Smith — Elena Ivanca; Domnul Martin — Adrian Cucu; Doamna Martin — Angelica Nicoară; Mary, menajeră — Irina Wintze; Căpitanul de Pompieri —Ionuţ Caras; Arlechinul — Silvius Iorga; Proprietarul cutiei cu iluzii — Petre Băcioiu.

„Ionesco spune, într-un fel, că noi nu ne putem sustrage din propria noastră istorie, din propria noastră poveste, de aceea ne merităm globalizarea, pentru că repetăm mereu si mereu aceleaşi vorbe şi aceleaşi acţiuni, zi de zi. Ele devin clişee, se golesc de conţinut şi sens şi atunci ajungem să trăim conform unor manuale sau softuri, şi, oricât de perfecte ar fi acestea, nu fac decât să crească prăpastia dintre oameni în ceea ce priveşte comunicarea. Ionesco arată acest lucru în Cântăreaţa cheală, cu un umor extraordinar, cu dragoste, şi compasiune chiar, pentru personajele sale.
Forma textului în Cântăreaţa cheală se apropie de perfecţiunea muzicii şi, de aceea, acest text trebuie tratat ca o simfonie, la care, dacă un regizor se întoarce, este la fel cu un dirijor care se întoarce, din nou, ca să dirijeze o operă muzicală cu o altă orchestră. Această structură muzicală a textului demonstrează că o dată ce este găsită forma unui spectacol, aşa cum cred că am găsit-o noi, ea devine, împreună cu textul, cheia spectacolului.“ (Gábor Tompa)

 

24
/05
/15

Lungmetrajul "Comoara", de Corneliu Porumboiu, a primit premiul Un Certain Talent în cadrul secţiunii Un Certain Regard, la ediţia din acest an a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes. Premiul Un Certain Regard a revenit peliculei islandeze "Hrútar/ Rams",de Grímur Hákonarson.

24
/05
/15

Mi-a fost dat să mă întâlnesc cu poezia d-rei Rhea Cristina la Târgul de Carte din Bucureşti, ocazie cu care şi-a lansat volumul “Ochiul Străinului”, publicat de Editura Du Style, deja consacrată în peisajul nostru editorial. Trebuie să recunosc faptul că, în prima fază, cuvintele elogioase spuse despre cartea în cauză mi s-au părut a fi (şi) puţin gratuite. Gândeam că este, totuşi, normală o oarecare notă de subiectivism.

22
/05
/15

Violonistul ALEXANDRU TOMESCU va susţine marţi, 26 mai (19.00), la Sala Radio, alături de pianistul rus EDUARD KUNZ, recitalul de la Bucureşti din cadrul turneului internaţional „Stradivarius - ENESCU EXPERIENCE”. Turneul, aflat la a 8-a ediţie, este dedicat memoriei lui George Enescu, la 60 ani de la moartea artistului.

22
/05
/15

Duminică, 24 mai 2015, dirijorul de origine română Ion Marin va dirija orchestra Filarmonicii din Sankt Petersburg, cu Simfonia a 9-a de Gustav Mahler. Colaborarea cu această orchestră a început în urmă cu 3 ani şi are în vederea realizarea integralelor simfoniilor compozitorilor Gustav Mahler şi Anton Bruckner.

21
/05
/15

Până la finalul stagiunii, repertoriul Sălii Mari a Teatrului Naţional din Bucureşti, recent reintrată în circuitul public, se va îmbogăţi cu noi titluri. Piese de succes care, în perioada reconstrucţiei teatrului, au avut premiera la alte săli, precum şi alte titluri care au lipsit de pe afiş din același motiv, vor fi (re-) aduse pe scena Sălii Mari - în cel mai mare şi mai spectaculos spațiu de joc ale teatrului.