Puiu Hasotti: Sansele repatrierii osemintelor lui Brancusi tin doar de bunavointa Guvernului francez
https://www.ziarulmetropolis.ro/puiu-hasotti-sansele-repatrierii-osemintelor-lui-brancusi-tin-doar-de-bunavointa-guvernului-francez/

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti, consideră că şansele ca osemintele sculptorului Constantin Brâncuşi să fie repatriate ţin doar de „bunăvoinţa” Guvernului francez. „Şansele, după părerea mea, ţin doar de bunăvoinţa Guvernului francez, şi nu de argumentele juridice, care, cel puţin până acum, nu prea există în România”, a declarat vineri ministrul Culturii, pentru […]

Un articol de Andrada Văsii|7 decembrie 2012

Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Puiu Haşotti, consideră că şansele ca osemintele sculptorului Constantin Brâncuşi să fie repatriate ţin doar de „bunăvoinţa” Guvernului francez.

„Şansele, după părerea mea, ţin doar de bunăvoinţa Guvernului francez, şi nu de argumentele juridice, care, cel puţin până acum, nu prea există în România”, a declarat vineri ministrul Culturii, pentru RFI, întrebat care sunt şansele pentru ca osemintele lui Brâncuşi să fie repatriate.

El a subliniat că, în situaţia în care Guvernul României va începe această procedură, va trebui să existe argumente juridice foarte puternice.

„Constantin Brâncuşi a murit cetăţean francez. Constantin Brâncuşi a murit chiar supărat, cred eu, un pic, pe regimul de atunci din România, nu pe România, pentru că la începutul anilor ’50, el a oferit opera sa statului român şi autorităţile comuniste de la Bucureşti au spus că nu au nevoie de o operă decadentă, deci a murit supărat pe regimul de atunci, pe regimul comunist, nu pe români, nici pe România. Mai presus de toate, cel puţin eu nu ştiu să existe vreun document prin care Constantin Brâncuşi să-şi fi exprimat dorinţa să fie înmormântat în România”, a adăugat Haşotti.

Potrivit ministrului, faptul că Brâncuşi i-ar fi spus unui preot, la spovedanie, că ar dori să fie înmormântat lângă mama sa, la Hobiţa, nu reprezintă un document juridic.

„Ar fi extraordinar ca rămăşiţele pământeşti ale lui Brâncuşi să fie la Hobiţa, să facem acolo un muzeu Brâncuşi, să fie un punct de atracţie cultural şi, de ce nu, turistic, dar procedura cred că este una foarte complicată, pentru că argumentele juridice nu prea există”, a completat ministrul Culturii.

Premierul Victor Ponta s-a întâlnit joi la Târgu-Jiu cu scriitorul Laurian Stănchescu, cel care vrea să aducă rămăşiţele sculptorului Constantin Brâncuşi în Gorj, şi i-a promis acestuia că Guvernul va acorda sprijin total demersului său.

„Procedurile sunt extrem de complicate cu statul francez şi eu sunt foarte hotărât ca această iniţiativă privată pornită să o luăm la nivelul Guvernului. Guvernul va angaja o firmă de avocaţi din Franţa, din Paris, pentru ca toate procedurile, va fi nevoie de o acţiune şi de o decizie a judecătorului din Paris, pentru ca rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi să poată fi exhumate şi aduse la Târgu-Jiu. O să dau o decizie în acest sens pentru Secretariatul General al Guvernului şi o să preluăm noi toate cheltuielile privind reprezentarea juridică, pentru că sunt cheltuieli importante”, a afirmat Victor Ponta.

Sursa: Agerpres

22
/10
/14

Nu-i înțeleg pe cei care nu-l simpatizează pe Woody Allen. Pe cei cărora le este indiferent. Nu trebuie să-l iubești. Însă este unul din marile mistere ale lumii inaderența unora la umorul său. La personajul său, aproape dispărut din filmele, nesfârșite, ale ultimilor ani, dar intrat în panoplia comicilor indispensabili ai cinematografiei.

22
/10
/14

Desenator, gagman, muzician, regizor, scenograf, mim, cineast, om de televiziune, poet, Pierre Étaix debutează pe scenă, pe care nu o va părăsi niciodată. Fascinat însă de marele ecran, la începutul anilor 1960, va începe să regizeze filme, alături de prietenul său Jean-Claude Carriere.

22
/10
/14

De la producătorii comediei de succes ,,Love Building”, vine din 26 decembrie pe marile ecrane Alt Love Building, un film cu Dragoş Bucur, Alexandru Papadopol şi Dorian Boguţă în rolurile principale, distribuit în cinematografe de Freeman Entertainment.

22
/10
/14

Actriţa Renee Zellweger, îndrăgită pentru rolurile din "Jerry Maguire" şi "Jurnalul lui Bridget Jones", a apărut complet schimbată la un eveniment dedicat femeilor din cinematografie, fiind greu de recunoscut chiar şi de către fanii săi...

22
/10
/14

Actorul român Marcel Iureş va oferi duminică, la Leicester Square Theatre din West End-ul londonez, o reprezentaţie a spectacolului "Absolut!", o producţie a Teatrului Act din Bucureşti, după "Ivan Turbincă" de Ion Creangă, informează Institutul Cultural Român (ICR) de la Londra.

22
/10
/14

Anamaria Marinca, cea care interpretează rolul Irmei în drama de război "Furia: Eroi anonimi/ Fury", a declarat, la premiera lungmetrajului de la Festivalul de Film de la Londra, că Brad Pitt, alături de care joacă în această peliculă, şi regizorul David Ayer au fost "sprijinul" său.

22
/10
/14

Les Films de Cannes à Bucarest se deschide vineri, 24 octombrie, de la ora 17.30, la Cinema Studio cu Trece şi prin perete, în regia lui Radu Jude, singurul film selecţionat – şi premiat – anul acesta la Cannes. În închuiderea festivalului, pe 30 octombrie, de la ora 20.00, va rula White God/ Oraşul câinilor, câştigătorul secţiunii Un certain Regard la Festivalul de la Cannes şi candidatul Ungariei la Oscar.

22
/10
/14

Iubitorii teatrului pot vedea în zilele de 22 şi 23 octombrie, de la ora 19.00, la Palatul Naţional al Copiilor (Bulevardul Tineretului 8-10, Bucureşti) - Sala Ion Cojar - "Cine e fazanul", de G. Feydeau. Spectacolul are două distribuţii diferite din care fac parte studenţi din anul III, Arta Actorului de la UNATC „I.L. Caragiale”.

22
/10
/14

Scenografia este arta de a executa decoruri și costume pentru un spectacol de teatru. În era tehnologiei, scenografia poate fi transpusă prin mijloace multimedia și astfel teatrul ne conduce într-o altă dimensiune sau ne creează o iluzie optică. Helmut Stürmer și Carmen Lidia Vidu explică dacă mijloacele multimedia pot fi un inamic al scenografiei clasice.

21
/10
/14

MARI FILME ROMÂNEŞTI UITATE „La capătul liniei”, poate cel mai important lungmetraj al lui Dinu Tănase, director de imagine devenit regizor, este o mostră de cine-verite întârziat, însă alb-negrul imaginii, surprinderea unei realităţi necosmetizate şi jocul credibil al actorilor îl fac unul din cele mai bune filme româneşti ale anilor `80.

21
/10
/14

Începând de astăzi, 21 octombrie 2014, „Omul cu mârţoaga” de George Ciprian, una din ultimele premiere ale fostei Săli Amfiteatru, poate fi văzută pe scena sălii Atelier a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti, de la ora 19.30.