Purificarea naţiunii de Vladimir Solonari, la Polirom
https://www.ziarulmetropolis.ro/purificarea-natiunii-de-vladimir-solonari-la-polirom/

Editura Polirom a lansat în această săptămână cel de-al doilea volum al recentei colecţii „Studii Româneşti”: Purificarea naţiunii. Dislocări forţate de populaţie şi epurări etnice în România lui Ion Antonescu, 1940-1944 de Vladimir Solonari, în traducerea lui Cătălin Drăcşineanu, disponibil în curînd şi în ediţie digitală.

Un articol de Petre Ivan|15 august 2015

Purificarea naţiunii oferă o amplă analiză a naţionalismului extremist şi a politicilor etnice din timpul regimului Antonescu.

Din 1940 pînă în 1944, cît timp a fost aliata Germaniei naziste, România a pus în aplicare politici de epurare etnică vizîndu-i nu doar pe evrei şi romi, ci toate minorităţile naţionale. Alese de guvern ca posibile modele pentru România postbelică, Basarabia şi Bucovina trebuiau curăţate sub raport etnic şi reeducate în spiritul „Noii Europe”.

De aceea aici purificarea etnică a fost efectuată extrem de brutal şi fără a ţine seama de vreo constrîngere de ordin juridic sau moral: minorităţile au fost strămutate forţat, au avut loc masacre şi pogromuri.

Vladimir Solonari arată că România nu a adoptat aceste metode sub presiunea Germaniei, ci le-a implementat din proprie voinţă.

El subliniază rolul funcţionarilor şi experţilor guvernamentali în elaborarea politicilor de purificare etnică, inclusiv a planurilor privind schimbul de populaţie, cum a fost cel care viza Cadrilaterul, şi explică de ce majoritatea acestor planuri nu au fost niciodată puse în aplicare.

Vladimir Solonari îşi completează studiul cu o analiză a atitudinii societăţii faţă de politica de purificare etnică a guvernului, arătînd că, deşi aceasta a găsit un sprijin considerabil în rîndurile românilor, au existat şi numeroase cazuri de opoziţie la diverse niveluri.

Avînd la bază o cercetare amplă, volumul reprezintă o contribuţie importantă la istoria Holocaustului şi ne ajută să înţelegem mai bine naţionalismul extremist şi regimul Antonescu. – International History Review

Din cuprins:

Vladimir Solonari

Purificarea

Colonizare şi strămutare: primele experienţe româneşti • Eugenie românească: rasism fără „rasă” • Schimbul de populaţie cu Bulgaria: „o oportunitate ratată”? • Proiectul „Provincia model” • Costul utopiei • Românizarea • Deportarea romilor • Să fie lăsaţi să treacă în străinătate şi să rămînă acolo

Despre Vladimir Solonari

Vladimir Solonari este doctor în istorie al Universităţii de Stat din Moscova. În 2001 a fost public policy scholar la Woodrow Wilson Center. În prezent este associate professor la University of Central Florida. Interesele sale de cercetare includ istoria Rusiei, Europa de Est şi Holocaustul.

Colecţia „Studii Româneşti/Romanian Studies/Études Roumaines/Rumänische Studien”, coordonată de Irina Livezeanu şi Lavinia Stan, cuprinde monografii, culegeri unitare de studii semnate de un singur autor, precum şi volume colective ce reunesc contribuţii pe teme specifice studiilor româneşti. În cadrul colecţiei vor apărea traduceri ale unor cărţi publicate la edituri din străinătate, dar şi volume scrise în limba română.

Ca metodă de evaluare, colecţia utilizează blind peer review pentru a selecta manuscrise de cea mai înaltă calitate, redactate într-un stil accesibil.

Colecţia are în vedere volume cu relevanţă contemporană şi rigoare academică semnate sau coordonate de membri Societăţii pentru Studii Româneşti.

Foto: Purificarea naţiunii, Vladimir Solonari -Polirom

17
/02
/15

Actorul american Kevin Spacey, care este pasionat de scrisori şi obiecte personale care au aparţinut unor celebrităţi, lucrează la o carte despre arta de a redacta o epistolă.

17
/02
/15

Revista americană The New Yorker marchează 90 de ani de la lansare prin publicarea unei nuvele a scriitorului japonez Haruki Murakami, intitulată "Kino", ediţia aniversară a revistei având nouă variante de coperte.

17
/02
/15

Ceainăria ARCUB găzduieşte joi, 26 februarie, de la ora 19.00, întâlnirea dintre autorul Radu Paraschivescu si omul de televiziune si de radio Luca Niculescu, în cadrul căreia vor dezbate tema "... în lume nu-s mai multe Românii". Discutia va fi completată de recitalurile solo, în aceeasi notă, ale naistei Cornelia Tihon.

16
/02
/15

Federaţia Editorilor din România (FER) contestă proiectul de lege privind timbrul cultural, care presupune creşterea preţului cărţilor, luni urmând să aibă loc o serie de consultări cu reprezentanţii celor vizaţi de noile prevederi legislative, la Comisia de Cultură din Camera Deputaţilor.

12
/02
/15

Andrei Pleşu, fondatorul Colegiului Noua Europă, a fost desemnat câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, distincţie acordată anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană (UE).

10
/02
/15

Matei Vişniec s-a întâlnit cu cititorii, luni, la librăria Humanitas de la Cişmigiu, unde a declarat că, dacă ar fi preşedinte pentru o zi, ar da o lege "pentru apărarea limbii române", care este "maltratată, în primul rând, de oamenii politici", ce pot avea o influenţă mare asupra tinerilor români.

09
/02
/15

După 1989, lumea copiilor, din punctul de vedere al condeiului scriitoricesc, a fost ascunsă după cortina tăcerii şi a indiferenţei. Din fericire, există şi excepţii în peisajul editorial românesc.

06
/02
/15

Luni, 9 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas Cişmigiu (Bulevardul Elisabeta nr. 38, Bucureşti), Matei Vişniec va răspunde întrebărilor cititorilor, bloggerilor şi presei pornind de la volumul „Negustorul de începuturi de roman”, apărut la Editura Cartea Românească şi cîştigător al Premiului literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading.

30
/01
/15

Realizatorul TV Cătălin Ştefănescu se alătură personalităţilor care au acceptat să-şi arate calităţile de librar şi va lua parte, miercuri, de la ora 19.00, la campania "Librar pentru o zi", iniţiată de librăria Bizantină din Bucureşti.

28
/01
/15

Dacă nu ar fi existat, cu siguranţă, ar fi trebuit inventat. Nu ştim cum. Habar nu avem. Nu avem informaţii cu privire la o astfel de invenţie! Omenirea e departe de asemenea performanţe. Până la urmă, tot natura face ce vrea.