Radu Aldulescu, la 60 de ani. La mulţi ani!
https://www.ziarulmetropolis.ro/radu-aldulescu-la-60-de-ani-la-multi-ani/

Unul dintre cei mai importanţi prozatori români contemporani a împlinit 60 de ani. Fost tipograf, salahor, boxeur, ziarist şi, cel mai adesea, liber profesionist, Radu Aldulescu a debutat în 1993 cu romanul “Sonata pentru acordeon”, pentru care a primit Premiul Uniunii Scriitorilor.

Un articol de Petre Ivan|30 iunie 2014

Desi este considerat de majoritatea criticilor literari cel mai valoros prozator apărut după 1990, Radu Aldulescu nu figurează în nici un manual, iar cărţile sale, deşi se vând relativ binişor, nu îi asigură nici măcar un trai semidecent, aşa cum s-ar întămpla în orice ţără civilizată.

“În momentul de față, 95 % dintre scriitorii din România își scot cărțile pe banii lor, așa cum și educația și cultura se fac tot pe banii cetățeanului. 2 sau 3 % dintre scriitori sunt privilegiați, în sensul în care nu scot cărți pe banii lor, dar nici nu câștigă nimic. Eu mă număr printre aceștia. Iar 1% sunt cei care câștigă din scris, și asta pentru că sunt și promovați”, spune Radu Aldulescu.

“În Ungaria, în Cehia, în Polonia sunt 30 – 40 de scriitori care trăiesc efectiv din scris. Trăiești din scris când o carte e publicată într-un tiraj de 6000, 7000, 20.000 de exemplare, atunci deja începi să produci, dar atunci când un roman apare în 1000 de exemplare n-ai cum. Paradoxul e că, înainte de ’89, meseria de scriitor nu exista în nomenclator, dar munca era retribuită. După ’90, când această meserie fost inclusă în nomenclator, scriitorul a încetat să mai câștige ceva.”, mai spune scriitorul născut în 1954, la Bucureşti.

Cronicile genocidului,

Cronicile genocidului,

După “Sonata pentru acordeon”, Radu Aldulescu a mai publicat romanele: “Amantul Colivăresei”, ”Îngerul încălecat”, “Istoria eroilor unui ţinut de verdeaţă şi răcoare”, “Proorocii Ierusalimului”, “Mirii nemuririi”, “Ana-Maria şi îngerii” şi „Cronicile genocidului”. A fost co-scenarist al filmului “Terminus Paradis”, regizat de Lucian Pintilie. În prezent, Aldulescu lucrează la un nou roman, despre care autorul nu a făcut nicio mărturisire până acum.

Cred că cel dintâi lucru care dăunează scriitorului, la noi, este talentul şi deopotrivă convieţuirea cu marea literatură, scrisul şi cititul zilnic, toate acele calităţi înnăscute şi deopotrivă dobândite, care te îndepărtează de relaţiile şi jocurile de putere din lumea literară şi atrofiază abilităţile necesare practicării lor.   RADU ALDULESCU

În 2013, Radu Aldulescu a fost desemnat câştigătorul Premiului Literar „Augustin Frăţilă”, cel mai valoros premiu literar din România, pentru romanul său „Cronicile genocidului”

Foto cu Radu Aldulescu şi „Cronicile genocidului” – wikipedia, facebook.

29
/09
/21

Miercuri, 29 septembrie, ora 19.30 vă invităm să vizionați lansarea romanului Din cer au căzut trei mere de Narine Abgarian, roman distins cu Premiul Iasnaia Poliana, recent apărut în traducerea Luanei Schidu în colecția „Raftul Denisei“, colecție coordonată de Denisa Comănescu – povestea unei iubiri târzii care salvează lumea într-un sat de piatră aflat pe vârful unui munte armean, unde magia și misterul și-au păstrat neatinse puterile. Participă: Sabina Fati, scriitoare și jurnalistă, Cristian Pătrășconiu și Nona Rapotan, editor coordonator Bookhub.ro. Moderatorul întâlnirii va fi Denisa Comănescu, director al Editurii Humanitas Fiction.

27
/09
/21

„Faptul că sunt cu el, cu Ovidiu, mă determină să fac o călătorie în tinerețea mea și să-mi dau seama ce e cu adevărat fericirea. Dar, din păcate, fericirea nu o trăiești, ți-o amintești numai”, scrie Rodica Mandache în deschiderea cărții despre actorul Ovidiu Iuliu Moldovan.

23
/09
/21

Când s-a stins cel mai mare scriitor rus, cenzura lucra de zor, „dar sentimentele poporului rus nu puteau fi înăbușite”, notează americanul Jay Parini în ultimele pagini din cunoscutul roman „Ultima gară”.

09
/09
/21

În Etiopia anului 1935, Hirut lucrează ca servitoare în căminul unui ofițer din armata împăratului. Iar când armatele lui Mussolini se apropie și bărbații trebuie să se mobilizeze, Hirut și celelalte femei își doresc să facă mai mult pentru cauza războiului decât să aibă grijă de răniți și să îngroape morții.

30
/08
/21

PREVIEW Trei filme realizate în anii `60 în Republica Moldova, la ale căror scenarii au contribuit scriitori basarabeni, au fost aduse la Bucureşti în cadrul unui proiect inediat intitulat „Romanul românesc din stânga Prutului”. Filmele pot fi văzute marţi, 31 august, la ARCUB.