Rămas bun, Florina Cercel, drum lin printre stele! Actriţa va fi înmormântată joi, în Cimitirul Bellu
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramas-bun-florina-cercel-drum-lin-printre-stele-actrita-va-fi-inmormantata-joi-in-cimitirul-bellu/

Actriţa Florina Cercel, care a murit marţi, la vârsta de 76 de ani, va fi înmormântată joi, la ora 13.00, pe Aleea Artiştilor din Cimitirul Bellu Ortodox din Bucureşti, anunţă reprezentanţii Teatrului Naţional Bucureşti (TNB). Sicriul va fi depus la TNB, pentru un ultim omagiu.

Un articol de Petre Ivan|30 iulie 2019

Echipa Teatrului Național din București anunță cu adâncă durere despărțirea de marea actriță Florina Cercel.

După mai bine de 45 de ani de carieră pe scena Naționalului, «Țuca» ne părăsește azi, lăsându-ne tot mai triști, lipsiți de prezența sa impunătoare, de forța și de talentul său incontestabil, de farmecul atâtor roluri memorabile, de dăruirea sa remarcabilă în fiecare apariție scenică.

Dumnezeu să o aibă în paza Sa! Rămas bun, Florina Cercel!

*

Actriţa Florina Cercel s-a născut la 28 ianuarie 1943, la Piatra Neamţ. În 1964 a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, clasa profesorilor Jules Cazaban, Cornel Todea, Victor Moldovan (1964). În cei peste 50 de ani a avut peste 100 de roluri în teatru, film, radio și la televiziune.

A debutat ca actriţă pe scena Teatrului Dramatic de Stat din Galaţi, în 1964.

În perioada 1965-1973 a jucat la Naţionalul din Timişoara, în piese precum ”Micul infern” de Mircea Ştefănescu, ”Regele moare” de Eugen Ionescu, ”Mincinosul” de Carlo Goldoni, ”Aceşti îngeri trişti” de D.R. Popescu. Din 1972 și până la pensionare a făcut parte din trupa Teatrului Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti, unde s-a făcut remarcată imediat și a rămas în inima publicului printr-o serie de roluri de primă mărime.

Înzestrată cu un talent viguros și un fizic plăcut, voce pregnantă a teatrului românesc, Florina Cercel a fost distribuită de mari regizori în roluri de prim plan pe scena Naționalului din București, între care amintim : Vasilisa din „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, regia Ion Cojar, 1998, Agave – „Bacantele” de Euripide, regia Mihai Măniuţiu, 1997, Zabina – „Tamerlan cel Mare” de Christopher Marlow, regia Victor Ioan Frunză, 1995, Bernarda Alba – „Casa Bernardei Alba” de Federico Garcia Lorca, regia Felix Alexa, 1994, Clitemnestra în „Electra – O trilogie antică” după Euripide, Sofocle şi Seneca, regia Andrei Şerban, 1990, Zoe – „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale, regia Radu Beligan, 1979, Wanda – „Gaiţele” de Alexandru Kiriţescu, regia Horea Popescu, 1977, Peţitoarea – „Căsătoria” de Nicolai Vasilievici Gogol, regia Sanda Manu, 1976, Lucille Desmoulins – „Danton” de Camil Petrescu, regia Horea Popescu, 1974.

O creație de referință, avându-l partener de scenă pe marele actor George Constantin, a fost Vassa Jeleznova din „Vassa Jeleznova” de Maxim Gorki în regia lui Ion Cojar, 1988. Pentru acest rol a fost distinsă cu Premiul UNITER pentru cea mai bună interpretare feminină, în 1990.

Roluri de mai mică anvergură prindeau în interpretarea sa un contur aparte. Până de curând, publicul îi aștepta apariția de-a lungul unui întreg spectacol, în “Dumnezeu se îmbracă de la second – hand” de Iulian Margu, regia Ion Caramitru, 2014, piesă în care se vorbește permanent despre personajul Teodora, dar ea nu apare decât la final. Acesta a fost și unul din ultimele roluri pe scena TNB, cu care spera să revină în luminile rampei, din toamnă. Boala însă, a învins.

A fost o luptătoare și ceva din sufletul fiecărui personaj pe care ni l-a dăruit rămâne să ne însoțească pe mai departe, chiar dacă astăzi se alătură, într-o … distribuție nedrept de amplă, colegilor săi de generație plecați prea devreme dintre noi.

Alături de numeroase premii și distincții acordate pentru interpretare artistică, în anul 2002 a fost distinsă și cu Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler.

Joi, 1 august, începând cu ora 10.00, cei care au îndrăgit-o își vor putea lua un ultim rămas bun, în foaierul Sălii Mari a Teatrului Național din București. Înmormântarea va avea loc la ora 13.00, la Cimitirul Bellu din Capitală, pe Aleea Artiștilor.

Foto:  Florina Cercel – facebook

27
/10
/22

În cele 4 zile de festival au fost peste 300 de oameni în public, în cele 3 locații: la Cinema Victoria, Faber și Facultatea de Arte și Design. Festivalul a fost deschis cu “Pentru minte tu ești Ceaușescu“, în regia lui Sebastian Mihăilescu, care a avut asociat și primul Q&A al festivalului, și s-a încheiat la Faber, cu proiecția filmului „Alb pe Alb”, în regia lui Viera Čákanyová.

26
/10
/22

În luna noiembrie, la History Channel puteţi urmări un documentar despre istoria Colosseumului (cea mai celebră arenă din toate timpurile), cum este viața trăită în munți, ce știa omenirea în antichitate despre extratereștrii și cum s-au păstrat până astăzi legendele faraonilor.

25
/10
/22

După un turneu sold out al echipei în mai multe orașe din țară, filmul Capra cu Trei Iezi intră oficial în cinematografe pe 28 octombrie, în weekendul de Halloween. Bazat pe povestea lui Ion Creangă, filmul a fost primit de public cu surprindere și nostalgie: scenariul respectă basmul lui Creangă, care este, în fond, o poveste de groază, nu neapărat una de adormit copiii. În rolurile principale joacă Maia Morgenstern și Marius Bodochi, iar regia este semnată de Victor Canache.

21
/10
/22

Duminică, 23 octobrie, de la 18.30, la Cinema Astra va avea loc proiecția filmului documentar dedicat Brașovului, realizat de tinerii care au participat la cursurile „Be-Brașov: retrocedarea emoțiilor I memoria orașului”. Participanții la eveniment vor asista și la o reprezentație de tip teatru verbatim și la o expoziție cu fotografii din Brașov.

20
/10
/22

„Oameni de treabă” / „Men of Deeds”, noul film al regizorului Paul Negoescu, cu Iulian Postelnicu, Vasile Muraru, Anghel Damian și Crina Semciuc în distribuție, va avea o avanpremieră specială în cadrul Les Films de Cannes à Bucarest, sâmbătă, 22 octombrie.

19
/10
/22

CRONICĂ DE FILM După câteva încercări nereuşite de-a lungul anilor de-a face un horror românesc inspirat din literatură sau folclor (de la moroi la vampiri), iată în sfârşit un film căruia nu îi este ruşine să scoată capul în lume - „Capra cu trei iezi”, un debut independent realizat de Victor Canache, care acum câţiva ani lansa şi un scurtmetraj cu acelaşi titlu.