Ramayana. O ilustrare a concepției despre viață în universul indian
https://www.ziarulmetropolis.ro/ramayana-o-ilustrare-a-conceptiei-despre-viata-in-universul-indian/

CĂRȚI DE NEOCOLIT O matrice spirituală deosebită de a europenilor face ca lumea indiană, acel conglomerat unde se vorbesc 15 grupe de limbi, cu literatură şi tradiţii culturale proprii, să surprindă în permanenţă, să intereseze prin uimitoarea diversitate şi în acelaşi timp prin coeziunea extraordinară.

Un articol de Georgeta Filitti|5 iunie 2018

Ramayana ilustrează o societate ideală, guvernată de dharma, legea morală, acel concept care păstrează universul pe calea virtuții pentru dobândirea meritului și a salvării. Elementele constitutive ale dharmei sunt: non-violența, sinceritatea, cinstea, curățenia, dominarea simțurilor, mila, atotstăpânirea, dragostea și iertarea.

Pe acest fundal moral se țese epopeea Ramayana. Primele forme de exprimare, caligrafiate pe foi de palmier, datează din secolul VI î.e.n. Înțelegerea ei plenară se poate face după lectura epopeii ce i-a urmat, Mahabharata. Alăturarea e odată în plus necesară pentru europeni căci permite oarecare asemănări cu situațiile din Iliada și Odiseea.

Cât privește dimensiunile, creația indiană este considerabil mai extinsă (50.000 de versuri față de cele 15.000 ale producției grecești). Cele 500 de capitole ale Ramayanei sunt împărțite în 7 secții (kandas), consacrate vieții și faptelor lui Rama și ale soției sale Sita. Iată-le: povestea copilăriei și adolescenței lui Rama; cele întâmplate în orașul Ayodhya, care au dus la surghiunirea lui Rama de către tatăl său; viața lui Rama în codru, însoțit de Sita și de fratele său și răpirea soției de către Ravana; întâmplări în capitala regelui Sugriva, prietenul lui Rama; misiunea lui Hanuman în Lanka (Ceylon), cu traversarea Oceanului din India până acolo; eliberarea Sitei, întoarcerea în orașul Ayodhya și încoronarea lui Rama; izgonirea Sitei, sacrificiul lui Rama, revenirea ei, dispariția amândurora.

Epopeea s-a întemeiat pe o puzderie de imnuri vedice (sub formă dialogată și în proză), de care am avut ocazia să ne ocupăm într-o prezentare anterioară, balade, povestiri, transmise oral. Este un amestec uimitor de realitate istorică și ficțiune colportată de poeți și cântăreți rătăcitori. A rezultat astfel, după expresia folosită de exegeții indieni, „un mare poem istoric”, cu valoare pedagogică, de instruire explicită a ascultătorilor. El preamărește spiritul de sacrificiu, autoexigența, respectul adevărului cu orice preț, îndrăzneala și stăruința. De observat că tonul poemului nu este în întregime optimist; sunt evocate slăbiciuni, deficiențe de organizare, acceptarea pasivă a superstițiilor, instituții perimate sau chiar dăunătoare (poligamia, castele).

Rama apare în poem ca produs al unui autocontrol neîntrerupt. E fiu de rege, e adorat, unii îl socotesc întruparea zeului Vishnu, dar în primul rând este om. Iar calitățile le obține lucrând asupra sa. Ajunge astfel nobil, cinstit și bun. La rându-i, Sita este femeia soție și desăvârșită. „Nicăieri în literatura universală nu se află zugrăvit un ideal mai înalt de dragoste feminină, cinste și credință de soție”, declara un cercetător. Exemplul cel mai grăitor de purtare în cadrul normelor morale indiene rămâne, fără îndoială, proba focului pe care i-o cere soțul. O trece fără să-l urască pe Rama; la fel, când e surghiunită de același soț iubitor, domn și stăpân al ei.

Perechea Rama-Sita este emblematică pentru mentalitatea indiană. Ei i se pare firesc să mărturisească: „Deseori învățătură tatăl datu-mi-a și mama/ Legea cununiei spune: doamna lângă domnu-i șade/ Căci soția ca și umbra după trup, de soț se ține/ Și de el nu se desparte decât numai viața dându-și”.

Poemul, în forma cunoscută astăzi, i se datorează poetului Valmiki. Există versiuni în principalele limbi de circulație ale Indiei și deopotrivă traduceri în limba engleză.

Setea de cunoaștere a românilor s-a dovedit odată în plus când a fost vorba de această producție populară indiană atât de bogată în semnificații. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, George Coșbuc a făcut prima traducere, fragmentară, în limba română, după o versiune în limba germană. A publicat-o în Antologia sanscrită, în 1897, la Craiova.



23
/10
/15

Săptămâna viitoare, în capitală debutează o nouă ediţie a celui mai important târg de carte cu discount din România: KILIPIRIM. Evenimentul va avea loc din nou la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, în perioada 28 octombrie – 1 noiembrie, zilnic între 10.00 şi 21.30, intrarea fiind liberă.

22
/10
/15

Şi în această a 25-a ediţie FNT, un accent deosebit va fi îndreptat spre cartea tipărită, cartea – văzută ca valoare, fie că e vorba de literatură sau carte de teatru ori studiu ştiinţific. Astfel, Festivalul Naţional de Teatru continuă, pe parcursul celor zece zile de desfăşurare, să transforme semnalul editorial în eveniment public, propunând un număr de 16 lansări de carte.

20
/10
/15

Săptămâna acesta debutează cea de a IV-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM), un proiect internațional dedicat literaturii, cu focus pe zona Europei Centrale și de Sud-Est. Sub sloganul „La Vest de Est / La Est de Vest”, peste 20 de evenimente vor avea loc în orașul de pe Bega în perioada 21-23 octombrie: lecturi publice, dezbateri, întâlniri ale scriitorilor invitați cu elevii de la cele mai importante licee din Timișoara, conferințe la Universitatea de Vest.

18
/10
/15

Luni, 19 octombrie, de la ora 18.00, la Cinema Studio (Bd. Magheru 29) din Bucureşti, în cadrul celei de-a X-a ediţii a Zilelor Filmului German, va avea loc premiera filmului documentar Le beau danger, regizat de René Frölke, şi dedicat prozatorului şi eseistului român Norman Manea cu ocazia împlinirii vîrstei de 75 de ani.

14
/10
/15

„4 A.M. Cantosuri domestice” este o plachetă de versuri de Radu Vancu. 4 A.M. este cea mai grea oră dintr-o noapte. Puțini reușesc să o depășească. Încă și mai puțini dintre supraviețuitori sunt poeți.

14
/10
/15

Lucian Dan Teodorovici a obţinut Premiul special al cititorilor „Natalia Gorbaniewska”, în cadrul prestigiosului Premiul Literar al Europei Centrale ANGELUS, Polonia, ediţia 2015, pentru romanul Matei Brunul (Polirom, 2011, 2014, disponibil şi în ediţie digitală).

13
/10
/15

În luna noiembrie a acestui an, la București va avea loc o manifestare de amploare, respectiv ”Zilele Culturii Ruse”, aflată deja la a V-a ediție. Sub moto-ul ”Haideți să (re)descoperim Rusia împreună”, Centrul Rus, care, totodată, îşi serbează 90 de ani de existenţă, îi invită pe bucureşteni la o călătorie-circuit prin cultura Rusiei.

09
/10
/15

Volumul "Timp second hand. Sfârşitul omului roşu", scris de Svetlana Aleksievici, laureată a premiului Nobel pentru literatură pe 2015, este în curs de publicare la editura Humanitas, în traducerea din limba rusă a Luanei Schidu.

08
/10
/15

Scriitoarea şi jurnalista belarusă Svetlana Alexievich a primit premiul Nobel pentru literatură pe 2015, "pentru scrierile sale polifonice, un monument dedicat suferinţei şi curajului în zilele noastre", potrivit motivaţiei Comitetului Nobel.

04
/10
/15

Vă era dor de glumele lui Jerry Seinfeld? Acum le puteți găsi și în varianta scrisă, în volumul „Seinfeld. Pe limba mea”, apărut la Editura Allfa.

02
/10
/15

Marți, 6 octombrie, de la 19:00, Revista de Povestiri organizează la Cărturești Verona a patra întâlnire a clubului de lectură Pop-up Stories, care are în centru romanul „Deadline”, de Adina Rosetti. Invitații care vor discuta despre experiențele lor legate de temele cărții sunt Cristina Ion și Bülent Duagi.