Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi ne propune expoziţia „Războiul hărţilor”, dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri. Expoziţia prezintă hărţi etnografice realizate în prima parte a secolului XX, hărţi care au fost utilizate atât în presă pentru promovarea poziţiei guvernului român privind Conferinţa de Pace de la Paris, cât şi de către delegaţiile naţionale care au participat la aceasta.
Un articol de Liliana Matei|25 noiembrie 2018
Conferința de Pace de la Paris, ce a urmat Primului Război Mondial s-a desfășurat în perioada 1919 – 1922. Ea a fost formată dintr-o serie de întruniri între delegații din diverse state și a redesenat harta Europei, plecând de la principiul autodeterminării; conform acesteia fiecare nou stat se constituia în jurul unei singure națiuni, care avea dreptul să dețină teritoriul în care elementul său etnic era majoritar. În acest context, hărțile etnografice au jucat un rol esențial, fiind instrumentul prin care putea fi aplicat principiul autodeterminării.
„Cine vrea serios să soluționeze problema naționalităților trebuie să caute soluția în harta etnografică…”, spunea, încă din 1906, omul politic ardelean Aurel C. Popovici. Expoziția deschisă la Muzeul Hărților urmărește să evidențieze rolul pe care hărțile etnografice l-au avut la sfârșitul Primului Război Mondial.
Expunerea hărților „în oglindă” ne ajută să înțelegem ce sunt hărțile etnografice, de ce diferă unele de altele, cum se creau și cum erau utilizate, cum s-au trasat granițele cu ajutorul acestora.
Expoziția reunește un număr de 14 lucrări care provin de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Municipiului Belgrad – Serbia, Universitatea Bordeaux – Montaigne, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și colecția privată Silviu Anghel. Printre acestea se numără harta lui Emmanuel de Martonne – Répartition des Nationalités dans les pays ou dominent les Roumains, Pál Teleki – Ethnographical Map of Hungary based on the Density of Population, Jovan Cvijic – Carte ethnographique des regions septentrionales Yougoslaves, A.D. Athanasiu – Carte ethnographique du Banat de Temesvar d’après la Carte ethnographique de la Hongrie orientale, par Pál Balogh, et les statistiques officielles.
Spațiul care găzduiește expoziția a fost conceput pentru a găzdui harta în diversele sale forme și contexte. Acesta dă vizitatorului posibilitatea de a descoperi harta nu doar ca obiect material (cum a fost creată, tehnologiile folosite, suportul și condițiile de producție), ci și ca obiect cultural (cine este creatorul ei, în ce context și pentru ce uz a fost creată, care au fost implicațiile sociale și culturale ale producerii ei).
Vernisaj : 28 noiembrie 2018, ora 18.00
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, str. Londra nr. 39, București
Expoziție deschisă în perioada 28 noiembrie — 16 decembrie 2018
Miercuri-Duminică: 10.00-18.00
Preț bilet: 5 lei
Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi este singura instituție culturală din România și printre puținele din lume cu acest specific. Muzeul deține o colecție de peste 1.000 de hărți vechi și gravuri ce reprezintă în principal regiunile române, dar și țările Europei și alte continente; cea mai veche hartă din colecție este o xilogravură din anul 1525 ce reprezintă Europa Centrală, cu regiunile Ungariei, Prusiei, Rusiei, Valahiei și Poloniei. Nucleul central al colecției îl constituie donația familiei Adrian și Daniela Năstase din anul 2003, an în care a fost inaugurat Muzeul.
