Cartea „Ion Vinea, un scriitor între lumi şi istorii”, de Sanda Cordoş, a fost publicată la Editura Școala Ardeleană, în Cluj-Napoca, în anul 2017.
Un articol de Andrei Crăciun|18 mai 2018
Sanda Cordoș a reușit o nouă lucrare excepțională: l-a recuperat pe Ion Vinea, unul dintre marile personaje ale literaturii române din secolul XX.
Poet și publicist de un talent orbitor, Vinea a trecut în ochii contemporanilor drept un mare risipitor. Amâna cu deceniile să-și publice volumele și prefera posterității clipa, fiind înzestrat pentru a exercita fascinație.
Vinea a fost cult, a fost fermecător, a avut trecere la damele din cea mai înaltă societate, a fost iubit de prietenii lui și a reușit să lase o urmă în toate viețile prin care a trecut.
Dar, cel mai mult, Vinea a fost un mare personaj european. Fascinat de Paris, dorindu-și Parisul mai mult decât viața, și-a lăsat inima pe malul stâng al Senei. A legat prietenie la Paris cu însuși Scott Fitzgerald și nu era străin de dadaiști. Tristan Tzara și Constantin Brâncuși îl țineau aproape și greu se îndurau să se despartă de Ion Vinea.
Poet, poet adevărat, a scris despre cum îi veneau în viață doamnele cu ochi de toamnă și începuturile de roman, politic a avut inima la stânga și bineînțeles că n-a murit orb la ce a însemnat, de fapt, utopia comunistă. Ion Vinea (pe care îl chema de fapt Iovanache) s-a săvârșit cu ochii deschiși.
Și-a iubit îndeosebi mama, Olimpia Iovanache, grecoaică, la moartea căreia a aflat până la ultimele consecințe ce este deznădejdea.
La moartea mamei sale, Vinea a scris că a rămas un orfelin de 61 de ani. N-a mai cunoscut mângâierea.
Ion Vinea a scris poeme și în anticamera morții, a lăsat o operă care, fără să fie vastă, e originală. Nu a mai existat un al doilea Vinea și nici nu va mai exista.
Și, mai ales, a avut înțelepciunea să trăiască viața zi cu zi, așa cum fac oamenii inteligenți, care nu disprețuiesc publicistica.
Ion Vinea a fost un gazetar de o cultură zdrobitoare, care a ridicat și a îngropat ziare și reviste și nu a crezut în birocrații literelor.
O figură unică, pe care Sanda Cordoș ne-o redă cu o generozitate pe care ar trebui să punem mult mai mult preț.
O carte document.
Dar, cel mai mult, Vinea a fost un mare personaj european. Fascinat de Paris, dorindu-și Parisul mai mult decât viața, și-a lăsat inima pe malul stâng al Senei. A legat prietenie la Paris cu însuși Scott Fitzgerald și nu era străin de dadaiști. Tristan Tzara și Constantin Brâncuși îl țineau aproape și greu se îndurau să se despartă de Ion Vinea.
