Regina Maria: un portret subiectiv
https://www.ziarulmetropolis.ro/regina-maria-un-portret-subiectiv/

Cu siguranţă nu se poate purta o discuţie despre feminitate, despre generozitate, despre curajul asumării şi despre distincţie fără a o aminti pe regina Maria, suverana României. Un articol de Simona Preda, istoric şi lector al Fundaţiei Calea Victoriei.

Un articol de Ziarul Metropolis|10 mai 2021

Destinul reginei Maria, altruismul, generozitatea, inteligența, rafinamentul și frumusețea – calități pe care le-a așezat în slujba Coroanei României – au făcut din ea una dintre cele mai cunoscute și mai îndrăgite personalități ale secolului în care a trăit. Încă din timpul vieții a beneficiat de un mit puternic, a fost adorată și considerată una dintre cele mai frumoase regine, iar pentru România, regina Maria a fost un ambasador irezistibil, care, grație calităților sale, a știut să dăruiască acestei țări cea mai frumoasă parte a sufletului.

Curajul reginei Maria în război n-a ținut seama de epidemii, fiind alături de soldați, încurajând, susținând, vizitând tranșeele, aducând alinare bolnavilor de tifos și gripă spaniolă, protejând orfanii și copiii din satele sărace ale Moldovei. A sprijinit Crucea Roșie și a corespondat cu șefi de stat. Despre regina Maria – omul care a dat un chip României la Conferința de Pace de la Paris – s-a scris mult și, cu siguranță, mai sunt multe lucruri de descoperit. Jurnalele ei de la Arhivele Naționale ale României sunt încă în curs de traducere, iar faptele de curaj, de diplomație și de patriotism pe care această femeie – englezoaică la origini – le-a realizat pentru țara noastră stârnesc recunoștința tuturor.

Frumoasă, hotărâtă, conștientă de admirația pe care o stârnea atunci când apărea îmbrăcată în costumul popular românesc, regina Maria, soția regelui Ferdinand al României, a fost unul dintre acei oameni providențiali pe care poporul i-a iubit fără rezerve. Figură emblematică a Primului Război Mondial – regina Maria a fost suverana prin excelență. Mereu aproape de oameni, în mijlocul lor, implicându-se în cauze sociale, susținând imaginea României și a regalității. Prin inteligența, charmul și curajul de care a dat dovadă, s-a impus posterității ca unul dintre cele mai iubite modele de feminitate din întreaga noastră istorie.

Statutul regal al acestei femei extraordinare – dincolo de provocările pe care le-a trăit și de dramele cu care s-a confruntat de-a lungul vieții sale – nu a fost lipsit de valorile feminității. A fost o regină elegantă, iubitoare de bijuterii, de piese de artă, de frumos. În plus, regina Maria nu a ezitat să se lase fotografiată urcând la bordul unui avion în costum de pilot, a folosit analgezic în timpul nașterii într-o vreme în care ideile despre emancipare pătrundeau greu, fuma, călărea ca o amazoană și chiar a făcut reclamă unui parfum, „Mon Boudoir”, produs de Casa Houbigant.

Bijuteriile sale fabuloase, safire, perle și diamante – moștenire de familie de la mama sa, Marea Ducesă Maria Alexandrovna, sau primite de la regele Ferdinand, au stârnit admirație în întreaga lume. S-a împodobit întotdeauna cu multă distincție iar creațiile pe care le-a purtat – atât ținutele cât și podoabele – au fost realizate de cele mai în vogă case ale timpului său.

Simona Preda este istoric și lector la Fundația Calea Victoriei, unde susține evenimentul online Bijuteriile Reginei Maria.

Regina Maria nu a ezitat să se lase fotografiată urcând la bordul unui avion în costum de pilot, a folosit analgezic în timpul nașterii într-o vreme în care ideile despre emancipare pătrundeau greu, fuma, călărea ca o amazoană și chiar a făcut reclamă unui parfum, „Mon Boudoir”, produs de Casa Houbigant.

21
/11
/13

MEMORIA CULTURALĂ „Critica să urmărească spectacolele şi după premiere“ este titlul unui articol de opinie scris de Toma Caragiu în decembrie 1959, prin care actorul evidenţia greşelile pe care le fac criticii de teatru atunci când iau în vizor creatorii şi spectacolele lor.

18
/11
/13

MEMORIA CULTURALĂ Într-un articol publicat în februarie 1957 în revista „Teatrul“, Liviu Ciulei arăta câteva dintre secretele care îi făceau pe actori să strălucească pe scenă. Reproducem integral „micul dicţionar de măşti“ al lui Liviu Ciulei.

17
/11
/13

MEMORIA CULTURALĂ Omul de teatru Tony Bulandra, actor, organizator, director de trupă, animator, director de scenă, a trăit între 1881 şi 1943. În cartea „Amintiri... Amintiri...“, actriţa Lucia Sturdza Bulandra a explicat de ce a avut soţul ei atâta succes în carieră.

14
/11
/13

Biserica Ortodoxă Română îl sărbătoreşte pe 14 decembrie pe Sfântul Mucenic Filimon, ocrotitorul artiştilor. Până atunci, vă vom prezenta, în fiecare zi, timp de o lună, mari poveşti despre mari artişti români care nu mai sunt printre noi. Sfântul Filimon a vegheat şi asupra lor.

07
/08
/13

Marina Abramović (66 de ani), un artist performativ cu un destin colosal, vorbeşte despre motivaţiile din spatele artei sale, care a pus pe gânduri milioane de oameni. „Suferința este întotdeauna bună. Niciun fel de operă de artă măreață nu a fost creată dintr-un sentiment de fericire“.

02
/08
/13

Cum era Ateneul în perioada interbelică, ce se juca la Teatrul Național din București și cum își petrecea diminețile familia regală - aflăm din jurnalul pe care îl ținea zilnic Regina Maria a României.