Revistele glossy de azi și pictura Renașterii italiene
https://www.ziarulmetropolis.ro/revistele-glossy-de-azi-si-pictura-renasterii-italiene/

Venus, Fecioara Maria şi personificarea Primăverii, toate cele trei ipostaze fuzionează în configurarea unei iconografii personale. În care compunerea glossy găseşte o elocventă cale de dialog cu imaginarul Renaşterii italiene.

Un articol de Cosmin Ungureanu|7 septembrie 2017

Modernitatea artei începe o dată cu Renașterea. În secolele XV-XVI, mai întâi la Florența, apoi la Roma, Veneția și în alte centre italiene importante, vechile mecanisme de reprezentare și de conceptualizare a artei încorporează, treptat, felurite inovații: perspectiva ca metodă de construire a spațiului figurativ în relație cu subiectul imaginii, secularizarea (deteologizarea) și mitologizarea imaginii, centralitatea figurii umane și reglarea anatomică a corporalității. În această perioadă, de altfel, încep să fie teoretizate și reconfigurate statutul imaginii, relația dintre reprezentare și obiectul ei sau problema mizelor reprezentării.

De atunci și până astăzi, chiar și după explorarea până la limite – și dincolo de ele – a limbajului artistic, rămân încă valabile inovațiile din secolele XV-XVI. Acest lucru face ca două imagini diferite – fotografia glossy și tabloul de Renaștere – să se întâlnească în aceeași problematică.

Beyoncé Giselle Knowles-Carter (n. 1981) este o hipercunoscută figură a industriei muzicale americane, cochetând cu filmul și, de la o vreme, cu limbajul și codurile imaginii. Relativ recent, în timpul sarcinii și după nașterea celor doi gemeni, și-a înscenat o provocatoare (re)prezentare vizuală: s-a fotografiat, cu o anumită strategie de (de)voalare a nudității, într-un decor floral, în postúri studiate atent, cu anumite accesorii. Prima dintre fotografii (foto dreapta) o înfățișează nud, așezată pe un jilț vegetal, cu o amplă corolă florală ce-i dublează propriul coronament floral.

Cu un interesant efect sferoid, fundalul se constituie într-un fel de locus amoenus, spațiu ocrotitor, menit reveriei. Din acest adăpost, Beyoncé își privește provocator spectatorul (intruziv, voyeur), în vreme ce, ca și cum s-ar ști privită la rându-i, își acoperă pudic sânii și zona inghinală. De bună seamă studiată, această postură își relevă originea directă în tipologia Venus pudica pe care, preluând-o din sculptura antichității clasice, o consacră pe la 1485 artistul florentin Sandro Botticelli în tabloul Nașterea zeiței Venus (foto stânga). Asemenea Venerei pictate, cu același aer melancolic și atemporal, Beyoncé își revarsă cast șuvițele, desenând cu liniile brațelor aceeași mișcare circulară – reluată, în alt plan, de efectul sferoid din fundal.

La origine, ca și în tabloul lui Botticelli, Venus pudica era ipostaza emanată din spuma mării a zeiței antice. Beyoncé se extrage din acel context pentru a se plasa în altul, el însuși inspirat probabil de un alt tablou celebru al artistului florentin, Primăvara (foto dreapta jos), pictat pe la 1482 și considerat vreme îndelungată perechea Nașterii Venerei.

Personajul central din Primăvara, prezență enigmatică, nimbată de un arc vegetal, este, după toate aparențele, o reprezentare-hibridă (Venus–Fecioara Maria–zeița Pomona), a cărei părelnică graviditate trimite către o ipostază generatoare a zeiței iubirii – Venus genetrix – derivată din poemul De rerum natura al lui Lucrețiu.

Într-o situație comparabilă se instalează Beyoncé într-o altă fotografie (foto sus) în care, fără a fi abandonat întru totul postura Venus pudica, este însă voalată abil, încadrată de elemente vegetale – același locus amoenus – și, în plus, cu orizontul maritim omniprezent de asemenea în tablourile lui Botticelli. Ipostaza maternă în care se lasă fotografiată – cu gemenii în brațe – trimite inevitabil la o tipologie iconografică răspândită în secolul al XV-lea, anume Madonna col Bambino, însă în formula Fecioarei în grădina închisă (hortus conlusus–Madonna del Orto) inspirată de Cântarea cântărilor.

Venus, Fecioara Maria și personificarea Primăverii, toate cele trei ipostaze fuzionează în configurarea unei iconografii personale. În care compunerea glossy găsește o elocventă cale de dialog cu imaginarul Renașterii italiene.

Cosmin Ungureanu este istoric de artă. Îl puteți asculta la Fundația Calea Victoriei la cursul de Introducere în istoria artei: Antichitate, Renaștere, Modernitate.

La origine, ca și în tabloul lui Botticelli, Venus pudica era ipostaza emanată din spuma mării a zeiței antice. Beyoncé se extrage din acel context pentru a se plasa în altul. (Cosmin Ungureanu, istoric de artă)

Foto: prin amabilitatea Fundației Calea Victoriei

13
/07
/19

Scena Control-ului capătă acum o nouă dimensiune lansând primul „canvas” de artă urbană open space, ce aduce împreună artiști vizuali și branduri care simt că orașul vibrează mai puternic dinspre strada Constantin Mille nr.4.

20
/06
/19

Un computer care se autodistruge în interiorul muzeului, drone care captează frânturi dintr-o corespondență paranormală, o mașină computațională care creează nori și se străduiește să devină parte a naturii, o frescă digitalizată a unei hărți celestiale din secolul XVI - o parte din propunerea Liminal, festivalul de artă, știință și tehnologie din București, care are loc zilele acestea.

19
/06
/19

Într-o epocă a dominației digitalului, cineastul francez Michel Gondry propune o întoarcere la un cinema artizanal, ca mijloc de distracție și de stimulare a imaginației și a creativității, la îndemâna oricui, prin „Uzina filmelor de amatori” inaugurată la Cluj-Napoca în timpul TIFF și deschisă până la sfârșitul lunii iulie.

15
/06
/19

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu se bucură în fiecare an de prezența unor reputați reprezentanți ai tuturor artelor spectacolului. Vă prezentăm seria de expoziții-instalație, de fotografie, grafice sau pictură care se regăsesc în programul festivalului, însoțite de vernisaje pentru celebrarea lucrărilor prezente timp de 10 zile printre cele 540 de evenimente ale ediției cu numărul 26 de FITS – le regăsiți o scurtă descriere și/sau detalii mai jos.

13
/06
/19

Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Unitatea de Management a Proiectului, organizează, în cadrul proiectului CultPlatform_21 – Creative Spaces of the 21st Century, Festivalul de Artă dedicat patrimoniului invizibil. Evenimentul va avea loc în perioada 18-20 iunie, la Centrul Cultural POINT (Strada General Eremia Grigorescu 10) din București.

13
/06
/19

Teatrul de Comedie găzduiește în perioada 20-23 iunie 2019, în foyerul Sălii Radu Beligan, expoziția de fotografie „Actor. Actori”, semnată de fotograful și actorul Andrei Runcanu. Expoziția cuprinde 45 de portrete ale actorilor Teatrului de Comedie, ideea centrală fiind explorarea ideii de dialog dintre actor și camera de fotografiat, cu atât mai mult cu cât, atât cel fotografiat, cât și cel care realizează fotografia, sunt actori.