Revistele glossy de azi și pictura Renașterii italiene
https://www.ziarulmetropolis.ro/revistele-glossy-de-azi-si-pictura-renasterii-italiene/

Venus, Fecioara Maria şi personificarea Primăverii, toate cele trei ipostaze fuzionează în configurarea unei iconografii personale. În care compunerea glossy găseşte o elocventă cale de dialog cu imaginarul Renaşterii italiene.

Un articol de Cosmin Ungureanu|7 Septembrie 2017

Modernitatea artei începe o dată cu Renașterea. În secolele XV-XVI, mai întâi la Florența, apoi la Roma, Veneția și în alte centre italiene importante, vechile mecanisme de reprezentare și de conceptualizare a artei încorporează, treptat, felurite inovații: perspectiva ca metodă de construire a spațiului figurativ în relație cu subiectul imaginii, secularizarea (deteologizarea) și mitologizarea imaginii, centralitatea figurii umane și reglarea anatomică a corporalității. În această perioadă, de altfel, încep să fie teoretizate și reconfigurate statutul imaginii, relația dintre reprezentare și obiectul ei sau problema mizelor reprezentării.

De atunci și până astăzi, chiar și după explorarea până la limite – și dincolo de ele – a limbajului artistic, rămân încă valabile inovațiile din secolele XV-XVI. Acest lucru face ca două imagini diferite – fotografia glossy și tabloul de Renaștere – să se întâlnească în aceeași problematică.

Beyoncé Giselle Knowles-Carter (n. 1981) este o hipercunoscută figură a industriei muzicale americane, cochetând cu filmul și, de la o vreme, cu limbajul și codurile imaginii. Relativ recent, în timpul sarcinii și după nașterea celor doi gemeni, și-a înscenat o provocatoare (re)prezentare vizuală: s-a fotografiat, cu o anumită strategie de (de)voalare a nudității, într-un decor floral, în postúri studiate atent, cu anumite accesorii. Prima dintre fotografii (foto dreapta) o înfățișează nud, așezată pe un jilț vegetal, cu o amplă corolă florală ce-i dublează propriul coronament floral.

Cu un interesant efect sferoid, fundalul se constituie într-un fel de locus amoenus, spațiu ocrotitor, menit reveriei. Din acest adăpost, Beyoncé își privește provocator spectatorul (intruziv, voyeur), în vreme ce, ca și cum s-ar ști privită la rându-i, își acoperă pudic sânii și zona inghinală. De bună seamă studiată, această postură își relevă originea directă în tipologia Venus pudica pe care, preluând-o din sculptura antichității clasice, o consacră pe la 1485 artistul florentin Sandro Botticelli în tabloul Nașterea zeiței Venus (foto stânga). Asemenea Venerei pictate, cu același aer melancolic și atemporal, Beyoncé își revarsă cast șuvițele, desenând cu liniile brațelor aceeași mișcare circulară – reluată, în alt plan, de efectul sferoid din fundal.

La origine, ca și în tabloul lui Botticelli, Venus pudica era ipostaza emanată din spuma mării a zeiței antice. Beyoncé se extrage din acel context pentru a se plasa în altul, el însuși inspirat probabil de un alt tablou celebru al artistului florentin, Primăvara (foto dreapta jos), pictat pe la 1482 și considerat vreme îndelungată perechea Nașterii Venerei.

Personajul central din Primăvara, prezență enigmatică, nimbată de un arc vegetal, este, după toate aparențele, o reprezentare-hibridă (Venus–Fecioara Maria–zeița Pomona), a cărei părelnică graviditate trimite către o ipostază generatoare a zeiței iubirii – Venus genetrix – derivată din poemul De rerum natura al lui Lucrețiu.

Într-o situație comparabilă se instalează Beyoncé într-o altă fotografie (foto sus) în care, fără a fi abandonat întru totul postura Venus pudica, este însă voalată abil, încadrată de elemente vegetale – același locus amoenus – și, în plus, cu orizontul maritim omniprezent de asemenea în tablourile lui Botticelli. Ipostaza maternă în care se lasă fotografiată – cu gemenii în brațe – trimite inevitabil la o tipologie iconografică răspândită în secolul al XV-lea, anume Madonna col Bambino, însă în formula Fecioarei în grădina închisă (hortus conlusus–Madonna del Orto) inspirată de Cântarea cântărilor.

Venus, Fecioara Maria și personificarea Primăverii, toate cele trei ipostaze fuzionează în configurarea unei iconografii personale. În care compunerea glossy găsește o elocventă cale de dialog cu imaginarul Renașterii italiene.

Cosmin Ungureanu este istoric de artă. Îl puteți asculta la Fundația Calea Victoriei la cursul de Introducere în istoria artei: Antichitate, Renaștere, Modernitate.

La origine, ca și în tabloul lui Botticelli, Venus pudica era ipostaza emanată din spuma mării a zeiței antice. Beyoncé se extrage din acel context pentru a se plasa în altul. (Cosmin Ungureanu, istoric de artă)

Foto: prin amabilitatea Fundației Calea Victoriei

19
/12
/18

Sfârșitul lui 2018 este o perioadă roditoare din punct de vedere cultural pentru România și Franța, cele două țări împărțind acelați fond latin și un moment prielnic pentru a ne aminti de istoria comună. Centrul George Pompidou găzduiește până în aprilie expozițiile a numeroși artiști români contemporani, fiind un moment prielnic în a ne aminti de valorile și stratul comun, debarasându-ne de clișeele ce înconjoară ambele țări și culturi.

12
/12
/18

Joi, 13 decembrie, ora 12:00, va avea loc lansarea platformei online www.de100.ro, a proiectului „Români de 100 de ani”, proiect ce își propune să prezinte portretele și poveștile de viață a 10 români care și-au celebrat Centenarul odată cu România.

12
/12
/18

Asociația Națională a Artiștilor Vizuali (ANAV) împreună cu Walk & Shoot – Ateliere de fotografie organizează la Gallery (str. Leonida 9-11), în perioada 14-16 decembrie, a doua ediție a X-mas Photo Garage Sale.

25
/11
/18

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi ne propune expoziția „Războiul hărților”, dedicată celebrării Centenarului Marii Uniri. Expoziția prezintă hărți etnografice realizate în prima parte a secolului XX, hărți care au fost utilizate atât în presă pentru promovarea poziției guvernului român privind Conferința de Pace de la Paris, cât și de către delegațiile naționale care au participat la aceasta.

25
/11
/18

Muzeul Naţional de Artă al României prin Secţia de Artă Orientală vă invită miercuri 28 noiembrie, ora 17, în sălile Kretzulescu, la deschiderea expoziţiei de artă japoneză consacrată gravurilor-stîlp cunoscute sub numele „hashira-e”, prezentate publicului în premieră: „Imagini ale lumii trecătoare, hashira-e. Gravuri-stîlp japoneze din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României”.

22
/11
/18

O gură de aer proaspăt. Îndrăzneală. Indignare trăită. Libertate. Un mesaj clar: Inchiziția să stea acasă! Așa se vede colonia artistică Baraka, grupare care, sâmbătă, se deschide din nou Timișoarei. 24 noiembrie, ora 17,00, în spatele curții Facultății de Arte, lângă Memorialul Revoluției, se oferă privitorului situații și spații noi. Eveniment recomandat persoanelor care au împlinit 18 ani.

16
/11
/18

Asociația CONIL în parteneriat cu Primăria Municipiului București prin Proedus și CIRCUL Metropolitan București organizează un amplu proiect cultural artistic dedicat centenarului Marii Uniri - ROMÂNIA COPIILOR, o ediție specială a CONIL Fest, Festivalul Integrării.

15
/11
/18

Garden of Unsettled Memories- expoziție personală Pavel Grosu. Galeria Sector 1  încheie seria expozițiilor personale ale artiștilor clujeni pe care i-a expus începând de la inaugurarea sa, din 2017, cu o expoziție de pictură semnată Pavel Grosu. Expoziția va fi vernisată pe 22 noiembrie, la ora 18:30 și va putea fi vizitată în perioada 23 noiembrie 2018 - 19 ianuarie 2019.

Page 1 of 4512345...102030...Last »