România la Bienala de Arhitectură de la Veneția
https://www.ziarulmetropolis.ro/romania-la-bienala-de-arhitectura-de-la-venetia/

Pavilionul României la cea de-a 15-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – La Biennale di Venezia, desfăşurată între 28 mai şi 27 noiembrie 2016, găzduieşte „Selfie Automaton”, o expoziţie sub forma unui spectacol predefinit, cu marionete automatizate, scenarii blocate şi un rol liber, rezervat vizitatorului.

Un articol de Liliana Matei|29 mai 2016

Proiectul este semnat de Tiberiu Bucșa, Gál Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian  Arama,  Oana Matei și Andrei Durloi și constă în 7 automate mecanice, formate din 42 de marionete – 38 umane și 5 animale fantastice. Trei automate vor fi plasate în Pavilionul României din Gardini della Biennale, trei în Noua Galerie a Institutului Român de Cultura și Cercetare Umanistică de la Veneția, și un teatru mobil care va promova expoziția în spațiul public.

Caricaturi umane, animale fantastice, ouă de aur și cutiuțe muzicale sunt asamblate în scene predefinite care plasează vizitatorul pe scenă, în diferite ipostaze, în maestru papușar și marionetă în același timp. Autorii propun, astfel, un portret generic al relațiilor sociale, stereotipurilor și dorintelor, descompus în fragmente, pentru a fi reasamblate de imaginația utilizatorului, într-un autoportret introspectiv. Marionetele devin personaje principale, dar sunt private de libertățile din lumea spectacolului, unde pot sfida legile gravitației sau pot deveni „conștiente”. În extrema tragică, își pot recunoaște firele care le leagă și se pot elibera.

Prin „Selfie Automaton” se propune însă un scenariu contrar. Deși alcătuite cu articulații care le permit „libertatea de mișcare”, marionetele sunt lipsite de corzi și literalmente fixate în cuie, într-un mecanism care le permite o singură mișcare, și aceea predefinită. Iar vizitatorul nu face excepție. Poziționat ca parte a mecanismului, acesta are o singură opțiune: să-i asigure funcționarea prin propria sa acțiune, repetitivă.

Astfel, stereotipul confortabil al manipulatului și manipulatorului – care ne plasează acțiunile la capătul unei corzi, drept consecințe, este înlocuit cu un sistem de opțiuni blocate. Vizitatorul devine obiect fără opțiuni, balerina uriașă la o masă de banchet, victimă  a unei comisii  oarecare, sau cerșetor de dorințe.

Scenele devin posibile prin mânere și pedale, acționate de utilizator. Un sistem aparent de roți dințate transmite mișcarea mecanismelor: o bicicletă pune în mișcare o horă, un ceaun generează un „festin”, o manivelă trezește o comisie, alta învârte un pește de aur, sau o pasare in zbor – prizoniera in afara custii sale. Proiectul „Selfie Automaton” propune o reflecție asupra caracterelor și acțiunilor blocate în automatisme, dar și o temă deschisă, cea a tiparelor predefinite: există ele cu adevărat, facem parte din ele, suntem victimele lor, sau cei care le generează?

02
/11
/21

Joi, 4 noiembrie, are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român (Str. Monetăriei nr. 3), deschiderea expoziției „Nu vorbim despre sclavie modernă”, cea de-a doua din seria „Politici ale non-acțiunii”, semnată de artista Nona Șerbănescu în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.

26
/10
/21

Școala de Valori a dat startul înscrierilor pentru cea de-a șaptea ediție a Burselor stART și pune la bătaie 30 de burse, cu o valoare individuală de 6.000 de lei. Acestea pot fi accesate de elevii care sunt la liceu, talentați la pictură, desen, muzică și artele viitorului (v-logging, blogging, scriere creativă, fotografie), care se pot înscrie pe baza unui portofoliu.

26
/10
/21

De astăzi, platforma www.muzeulabandonului.ro este activă. Se deschide, astfel, aleea către Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ. În această etapă a proiectului veți putea explora exteriorul clădirii muzeului și câteva dintre facilitățile proiectului. Interiorul și expozițiile muzeului vor fi disponibile în curând, alături de zeci de povești despre abandon, speranță, contorsionări și reveniri spectaculoase ale sufletului.

16
/10
/21

Răzbunare, dragoste și disperare, toate topite într-o singură flacără mistuitoare. Arii celebre, coruri tulburătoare, conflicte dramatice de neuitat, toate vă așteaptă în premiera spectacolului Norma de Bellini ce le va aduce pe scena Operei Naţionale Bucureşti între 21 şi 24 octombrie pe celebrele Elena Moşuc – Norma şi Ruxandra Donose – Adalgisa, alături de care va evolua tenorul Daniel Magdal – Pollione.

13
/10
/21

În luna octombrie, galeria neconvențională Celula de artă propune două exerciții de introspecție, la fel de necesare dar fiecare propunându-și scopuri și rezultate diferite. Artistul plastic contemporan Beaver expune lucrarea “exe cute”, o juxtapunere a grotescului cu gingășia până pe 14 octombrie iar între 15 – 30 octombrie în galerie se va putea vedea instalația imersivă “Cenușa memorie” a Ancăi Coller, ce încapsulează emoțiile artistei în urma unui incendiu care i-a distrus atelierul..

11
/10
/21

Despre școlile din mediul rural, mai ales cele din mici sate care par uitate de lume și autorități, se știe că se confruntă cu mari probleme, începând de la cele legate de infrastructură, până la absența tehnologiei necesare procesului de educație. Însă aceasta nu mai este și situația Școlii Gimnaziale nr. 2 din satul Progresu, comuna Sohatu, județul Călărași. După ce ani de zile profesorii și elevii „s-au descurcat”, după cum ei înșiși spun, cu condițiile grele în care au învățat – toalete în curte, frig în clase, acoperișul deteriorat prin care se strecura ploaia – școala este acum complet renovată și, mai mult, folosește o platformă de management educațional de ultimă oră. Totul a fost posibil prin implicarea directorului școlii, Daniela Niculescu, care „și-a strigat” nevoile pe platforma HartaEdu lansată de Narada.

08
/10
/21

În epoca rețelelor de socializare, a selfie-urilor și filtrelor de tot felul, când o imagine se face și se desface în câteva secunde și toți visăm la gloria efemeră, conform butadei enunțate de Andy Warhol, dilemele și sensurile autoreprezentării încă sunt discutate. Căci a te reprezenta, indiferent de epocă, nu este un gest lipsit de semnificații estetice și sociale. Un articol de Monica Neațu.