„Rugăciune pentru Cernobîl” la Radio România Cultural
https://www.ziarulmetropolis.ro/rugaciune-pentru-cernobil-la-radio-romania-cultural/

Pe 25 aprilie 2021, de la ora 19.30, Radio România Cultural se alătură miilor de femei din toată lumea care vor citi prologul cărţii „Rugăciune pentru Cernobîl”, a scriitoarei Svetlana Aleksievici, laureată cu Premiul Nobel în anul 2015.

Un articol de Petre Ivan|21 aprilie 2021

Momentul comemorează 35 de ani de la explozia nucleară de la Cernobîl, iar lecturile vor avea loc numai în intervalul 25 aprilie, începând cu ora 18.00,  până pe 26 aprilie la miezul nopții.

Textul a apărut în 1997 în revista rusească „Prietenie între popoare”. Tradus de atunci în numeroase limbi, a permis cititorilor din întreaga lume să intre în culisele nefaste ale celui mai mare accident nuclear din istorie.

Scriitoarea din Belarus și-a dat acordul ca prologul, care este de fapt mărturia soției unuia dintre pompierii care au intervenit printre primii la Cernobîl și care a murit după două săptămâni, în urma unei suferințe cumplite, să fie citit de femei din lumea întreagă în diferite limbi. Mai multe detalii despre acest proiect se pot găsi accesând adresa april26appeal.noblogs.org.

Lectura, care va fi realizată de Daniela Ivanov, va fi precedată de un documentar semnat de Dan Vasiliu care reunește mărturii ale unor oameni care au fost la Cernobîl, au fost afectaţi de acest accident sau au studiat documente legate de acea perioadă: inginerul electronist Tudor Căpăţînă din Republica Moldova, care s-a numărat printre lichidatori, Nicolae Melinescu care făcea parte, în acea perioadă, din echipa Telejurnalului TVR, Claudiu Dincă de la Arhivele Naţionale.

Li se adaugă Adrian Pârvu, un tânăr din România a cărui sănătate a fost afectată grav de efectele accidentului de la Cernobîl. Este regizor, și în 2015 a mers în Ucraina să afle povestea primei generații născute după explozie. Filmul realizat se numește ,,Totul nu va fi bine” și a fost premiat cu premiul FIPRESCI  la Festivalul Transilvania și cu premiul ‘’Cel mai bun film ucrainean’’ la Festivalul de la Odessa.

„Practic acest Cernobîl, acest monstru despre care toată lumea vorbește este o greșeală care putea fi evitată. Și imediat după, dacă pur și simplu se spunea adevărul, mult mai puțini oameni ar fi  avut de suferit. Cred că o lecție pe care trebuie s-o învățăm este că trebuie să spunem mereu adevărul, chiar dacă greșim.”, concluzionează acesta.

27
/02
/20

Fragmente esențiale dintr-o carte-monument „Balcanii. De la sfârșitul Bizanțului până azi”, de Mark Mazower (profesor de istorie la Columbia University).

25
/02
/20

Ernesto Sábato (1911-2011) a fost unul dintre cei mai importanți scriitori argentinieni din secolul XX, dacă nu cel mai important. Alături de Borges și Cortázar, Sábato a dat o viață nouă literaturii sud-americane.

21
/02
/20

Marketingul face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial, dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de către un public prezent în proximitate. Volumul combină fondul teoretic cu câteva studii de caz și opiniile unor personalități ale lumii culturale/profesioniști cu mulți ani de experiență. Printre ei: Emil Boroghină, Constantin Chiriac, Lucian Vărșăndan, Adrian Roman, Dan Bartha-Lazăr, Vava Ștefănescu, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi, Maria Sârbu și Simion Buia.

16
/02
/20

Pe 12 februarie s-au împlinit 126 de ani de la nașterea uneia dintre scriitoarele cele mai cunoscute ale României interbelice. Purtând un pseudonim pe care l-a dezagreat dar care a consacrat-o, Otilia Cazimir a fost o feministă a vremii ei, dar și iubita discretă a unui alt mare poet.

09
/02
/20

În „Fata cu Leica” (Editura Art, 2019), Helena Janeczek spune extraordinara poveste a fotografei Gerda Taro, prima femeie fotograf ucisă pe front și partenera legendarului Robert Capa. O carte de neratat!

09
/02
/20

Născut pe 9 februarie 1940, la Cape Town, scriitorul sud-african J.M. Coetzee, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (2003), împlinește astăzi 80 de ani. Cartea pe care v-o propunem este primul său roman, „Ținuturi în crepuscul” (Editura Humanitas Fiction).

06
/02
/20

Vineri, 21 februarie, la ora 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu (Bd. Regina Elisabeta 38), va avea loc o dezbatere pornind de la volumul „Suntem dezrădăcinate. Călătoria mea şi poveştile altor fete refugiate din toată lumea”, apărut de curând la Editura Polirom, în traducerea Biancăi Alecu.

05
/02
/20

Pentru că februarie este luna iubirii (veți constata atât pe 14 februarie, cât și pe 24), ne-am gândit ce carte s-ar putea dovedi perfectă atât pentru doamne și domnișoare, cât și pentru domni. Am optat pentru „Cele zece iubiri ale lui Nishino”, de Hiromi Kawakami (Polirom, 2015, traducere din japoneză de Florin Oprina).

02
/02
/20

În cea mai nouă carte a sa, „Suntem dezrădăcinate” (Editura Polirom, 2019), Malala Yousafzai (Premiul Nobel pentru Pace, 2014) aduce laolaltă povești impresionante ale fetelor refugiate din întreaga lume.

28
/01
/20

Joi, 30 ianuarie, de la ora 19.00, librăria Humanitas de la Cișmigiu va fi gazda unui dialog despre Bucureștiul cărților și al scriitorilor. Cele două autoare ale volumului Dicționar de locuri literare bucureștene, Corina Ciocârlie și Andreea Răsuceanu, și invitații lor, criticii literari Dan C. Mihăilescu, Mihai Zamfir și Angelo Mitchievici, vor fi ghizi într-o recartografiere a orașului prin ficțiune.

28
/01
/20

Îndeobște, afacerile premiilor literare din România sunt banale și jalnice reglări de conturi între găști, se desfășoară între oameni care ar intra toți într-o debara sau într-o cabină telefonică. Certuri mari, mize mici.