PREVIEW A 13-a ediţie a Săptămânii Filmului Maghiar (SFM) are loc între 10 şi 18 noiembrie la Bucureşti şi propune mai multe secţiuni atractive, printre care una dedicată câtorva filme clasice restaurate şi o alta pentru marcarea a 30 de ani de la căderea comunismului, în afara obişnuitului program de producţii noi.
Un articol de Ionuţ Mareş|10 noiembrie 2019
Cinematografia maghiară, deși nu foarte mare ca număr de producții, a avut numeroase succese remarcabile în ultimii ani, în marile festivaluri și gale de premiere: Cannes, Berlin sau Veneția, dar și la Premiile Academiei Europene de Film sau la Oscaruri.
Este vorba în special de lungmetraje de ficțiune, dar și de documentare, animații sau scurtmetraje.
În plus, Arhiva Maghiară de Film a început de câțiva ani un important program de restaurare a unor producții clasice.
Săptămâna Filmului Maghiar, ajunsă la 13-a ediție, încearcă să reflecte diversitatea și vitalitatea cinematografiei din Ungaria.
Începută duminică printr-un cineconcert, „Opéra cinematique”, noua ediție, care se desfășoară în mai multe locuri din București, în principal la Cinema Muzeul Țăranului, timp de încă șapte zile, propune, în cuvintele organizatorilor, „o selecție din cele mai noi pelicule ale cinematografiei maghiare: filme artistice, scurtmetraje, filme de animație și documentare, care oferă posibilitatea spectatorilor cinefili să intre în contact cu toate genurile industriei cinematografiei contemporane. Programul cuprinde și concerte, o expoziție și o masă rotundă despre distribuția filmelor maghiare, la care participă reprezentanți ai Fondului Național Maghiar Cinematografic și distribuitori de film din România”.
Programul complet și locurile de proiecție pot fi găsite aici.
Cea mai importantă secțiune din acest an este, probabil, cea dedicată unor filme clasice restaurate.
„Ungaria a lansat un program de restaurare digitală a filmelor clasice maghiare, iar Institutul Balassi aduce în centrul atenţiei şi aceste filme printr-o secţiune specială a ediţiei actuale a Săptămânii Filmului Maghiar. În această idee (…), deschidem cea de-a 13-a ediţie a Săptămânii Filmului Maghiar cu o delicatesă cinematografică, pelicula Martorul (1969) de Péter Bacsó. Această variantă necenzurată a filmului a fost prezentată publicului pentru prima dată la Festivalul de la Cannes din acest an, în secţiunea Cannes Classics. Acum 38 de ani, în cadrul aceluiaşi festival, a fost proiectat în secţiunea Un Certain Regard, în prezenţa regizorului. Filmul va fi prezentat la București de György Ráduly , directorul Arhivelor Cinematografice Maghiare”, spune András László Kósa, directorul Institutului Balassi.
„Tot în secţiunea Filme de patrimoniu restaurate prezentăm publicului două animații ale lui Attila Dargay: Szaffi şi Mateiaş Gâscarul, dar şi peliculele Piaţa Moscova și În derivă. Filmul cult Piaţa Moscova (2001), regizat de Ferenc Török, constituie din nou o atracţie pentru public din anul 2017, de când rulează în cinematografe versiunea restaurată digital. Varianta restaurată a peliculei În derivă (1963), de István Gaál, a fost prezentată pentru prima dată publicului internaţional în august 2019 în programul Venice Classics de la Festivalul Internaţional de Film din Veneţia, iar acum va ajunge pentru prima dată și la București”, adaugă András László Kósa.
În cadrul Săptămânii Filmului Maghiar de la Bucureşti vor avea premiera bucureşteană mai multe lungmetraje maghiare noi, premiate deja la diverse festivaluri internaţionale: Vocea Domnului, de György Pálfi, Trezoreria, de Péter Bergendy, Curtiz, de Tamás Topolánszky, X – Radiat din sistem, de Károly Ujj-Mészáros, sau Deschis, de Orsi Nagypál.
„Proiectăm o iniţiativă ce merită toate laudele: Asociaţia Filmtett din Cluj prezintă, cu titlul Transylvania Film, procesul de restaurare a două filme mute turnate la Cluj cu 101 ani în urmă. Datorită lui Jenő Gyalui, dramaturgul de odinioară al studiolului lui Jenő Janovics, s-au păstrat timp de un secol mai multe secțiuni de role cuprinzând sute de cadre și multe fotografii din peliculele A kancsuka hazájában (În țara cnutului, 1918) și A métely (Contagiunea, 1918). Cu ajutorul acestora, respectiv în baza scenariilor și materialelor de presă de epocă, Zágoni Bálint şi echipa lui de la Asociaţia Filmtett au reușit reconstituirea celor două filme”, mai spune directorul Institutului Balassi.
În program sunt și două producții maghiare noi din Transilvania, realizate de două tinere regizoare: Petra Szőcs, autoarea filmul de lungmetraj Deva, şi Katalin Moldovai, autoarea scurtmetrajului Ca şi până acum, un film selectat în secţiunea Cinéfondation la Festivalul de la Cannes în 2019.
În plus, Săptămâna Filmului Maghiar programează o secțiune specială pentru a marca trei decenii de la căderea regimului comunist în Ungaria și în Europa de Est, intitulată „30 de ani în libertate”.
„Csaba Bereczki, directorul pentru distribuție internațională din cadrul Fondului Național de Film din Ungaria, revine la București pentru o proiecție dedicată distribuitorilor de film din România, organizatorilor de festivaluri de film, precum și jurnaliștilor de specialitate, unde va prezenta politica de distribuție internațională a filmului maghiar”, mai explică András László Kósa.
„În secţiunea de filme documentare, publicul poate urmări pelicule în care personajele principale provin din medii marginalizate, dar care, cu voinţă de fier, prin devotament şi perseverenţă, înving greutăţile şi dovedesc că în orice circumstanţe există speranţă şi cale de ieşire şi că merită să-şi urmeze fiecare drumul ales. Ghetto Balboa, în regia lui Bogdán Árpád, urmăreşte un băiat rom care prin „luptă” ajunge în liga pugiliştilor profesionişti (…) Filmul documentar Lecţii uşoare, de Dorottya Zurbó , aduce în atenţia publicului o tânără somaleză care împlineşte în faţa publicului vârsta majoratului. În lupta ei pentru viaţă, Kafiya învaţă şi îşi asumă cultura și valorile unei societăți total străine pentru ea, fiind nevoită să ţină în secret toate acestea în faţa mamei ei rămasă acasă. Euforia existenţei, regizat de coregrafa şi dansatoarea Réka Szabó, ne vorbește despre bucuria de a exista, prin dansul unei femei de 90 de ani, supraviețuitoare de la Auschwitz. Pelicula, care a obţinut Marele Premiu la Festivalul de Film de la Locarno şi Premiul pentru drepturile omului la Festivalul de Film de la Sarajevo în 2019, este un exemplu despre cum un om care a trecut prin situaţii crunte poate trăi cu demnitate şi se poate bucura de viaţă fără ca traumele prin care a trecut să o amărască. Pelicula Trei dansuri, de Glória Halász, urmăreşte trei generaţii de studenţi la balet clasic de la Universitatea de Dans din Budapesta, băieţi care, din dăruire pentru balet, s-au rupt devreme de familie și se confruntă cu regulile stricte ale procesului de devenire ca artişti, prin suferinţe fizice şi psihice”, adaugă directorul Institutului Balassi.
Catalogul evenimentului poate fi consultat aici.
