S-a lansat POC! 
https://www.ziarulmetropolis.ro/s-a-lansat-poc/

Asociaţia Bloc Zero a lansat primul număr al revistei de bandă desenată documentară POC!

Un articol de Liliana Matei|19 mai 2022

Începând de săptămâna aceasta, prima revistă de bandă desenată documentară din România, POC!, este disponibilă pentru a fi comandată online, alături de romanul grafic despre Anina, „Din subteran la suprafață. Povestea unui oraș postindustrial”, ambele proiecte fiind publicații originale ale asociației.

Primul număr POC! își propune să prezinte un istoric al mișcărilor de mediu din România, dar și să vorbească despre felul în care problematicile de mediu ne influențează viețile și viitorul.

Un efort colectiv, care aduce laolaltă voci diverse, POC! își propune să promoveze atât autori de bandă desenată cu experiență, dar și voci noi, care publică pentru prima dată într-un astfel de format: 3 elevi din satul cehesc Sfânta Elena din Banat (Adela Peková, Daniel Hrůza, Joza Kun), o tânără de la un liceu din Bacău (Sabrina Dâscă), o creatoare de păpuși (Agata Tabacu), o activistă de mediu (Loredana Pană) și o specialistă în politici de mediu (Roxana Bucată) au debutat în scrierea de scenarii sau ilustrație de bandă desenată și au colaborat cu ilustratori cu experiență din România (Ileana Surducan, Mircea Pop, Ionuț Sociu), Moldova (Octavian Curoșu) și Cehia (Petra Dobruska și Štěpánka Jislová).

Poveștile îmbină ficțiunea cu documentarea și sunt scrise într-un limbaj accesibil, ceea ce le face ușor de înțeles atât de adulți, cât și de tinerii din generația Z. Temele acoperă subiecte precum ecologizarea, poluarea aerului, cazul Roșia Montana, reconversia profesională a comunităților de minerit, zimbrii din pădurile Moldovei și reflectarea asupra schimbărilor climatice.

Revista poate fi comandată de aici. Iată ce include!

BUTELCA – Štěpánka Jislová, Adela Peková, Daniel Hrůza, Joza Kuna

Adela Peková, Daniel Hrůza, Joza Kun sunt cei 3 elevi de clasa a-VIII-a din Banat care au scris pentru prima oară în viața lor un scenariu de bandă desenată, iar rezultatul este “Butelca”, o poveste despre ecologizarea satului și împrejurimile lui. Munca la scenariu s-a făcut sub îndrumarea profesoarei lor de limba cehă, Klára Jíchova, iar ilustrația a fost realizată de cea mai cunoscută ilustratoare din Cehia, Štěpánka Jislová.

NEGRU CA ZĂPADĂ – Sabrina Dâscă, Roxana Bucată

Ilustratoarea Sabrina Dâscă, elevă la un liceu artă, secțiunea de arhitectură din Bacău și-a făcut debutul în ilustrație cu această ocazie, iar cercetătoare în științe și politici de mediu și consultantă de specialitate a revistei POC!, Roxana Bucată este la prima experiență ca scenaristă de bandă desenată. Povestea „Negru ca Zăpada” vorbește despre tranziția justă a celor ce lucrează pe Valea Jiului, și reconversia profesională către domeniul eolian a persoanelor din comunitățile de minerit, domeniu cu un viitor incert.

„Probabil provocarea cea mai mare a fost să renunț la cuvinte și să îmbin documentarea cu ficțiunea puțin, dar am câștigat o perspectivă nouă asupra lucrurilor. Pentru că mă „ocup” cu subiectele legate de mediu și, mai specific, de tranziție energetică de ceva vreme, am apreciat ocazia de a explora aceste teme. Mă bucur să spun povestea în forma asta, mult mai accesibilă pentru tineri”, spune Roxana Bucată.

„Pentru mine Negru ca zăpada e o poveste despre tradiție, familie, origini și modul în care trecutul și prezentul se intersectează. În Aldona am descoperit curaj și speranță pentru un viitor mai bun iar puterea ei de a se adapta la orice e pentru mine cred că cel mai puternic și important aspect al acestei povești”, adaugă Ilustratoarea Sabrina Dâscă.

OMUL CARE PRIVEȘTE SPRE CER – Agata Tabacu, Ionuț Sociu

Animatoare, ilustratoare și creatoare de păpuși, Agata Tabacu își face debutul în bandă desenată prin intermediul poveștii “Omul care privește cerul”. Aceasta spune călătoria inițiatică a unui tânăr la Stația Meteo de pe Vârful Omu și reflectarea asupra schimbărilor climatice și a relației dintre prezent și viitor. Scenaristul Ionuț Sociu a fost inspirat în scrierea poveștii de documentarea făcută pentru reportajului „Paznicii vremii”, publicat de Ionuț în Scena9.

BUCUREȘTIUL AERULUI – Octavian Curoșu, Anastasia Rohac, Loredana Pană

Activista de mediu Loredana Pană de la Asociația Mai Mult Verde a acceptat provocarea de a scrie pentru prima dată scenariul unei povești de bandă desenată și așa s-a născut “Bucureștiul Aerului”. Aceasta este ilustrată de Octavian Curoșu, autor din Chișinău cu vastă experiență de bandă desenată, care a ilustrat și volumul de bandă desenată documentară „Din subteran la suprafață – Povestea unui oraș post-industrial”, publicat de Bloc Zero în 2021. Ilustrația a fost completată cu ajutorul coloristei Anastasia Rohac din Chișinău, studentă în anul IV la Facultatea de Arte Plastice și Design.

„Mesajul meu este că poluarea atmosferică ne afectează pe toți, indiferent de cartierul în care locuim sau veniturile lunare și suntem împreună în această luptă pentru sănătatea noastră. Avem nevoie de o legislație fermă în ceea ce privește regimul de construcții în oraș, creșterea spațiilor verzi din Capitală și mijloace de transport publice eficiente. Sunt măsuri care pot fi luate rapid, pe termen scurt, dar e nevoie și de o viziune în acest domeniu. Aleșii noștri trebuie să înțeleagă că este un subiect important și că nu mai poate fi ignorat”, spune Loredana Pană.

MAI PRESUS DE AUR – Ileana Surducan, Petra Dobruská

Povestea „Mai presus de Aur” a fost creată de de ilustratoarea Ileana Surducan, alături de scenarista Petra Dobruska, autoare cu multă experiență cu banda desenată. Autoarele redau povestea mișcării Roșia Montana din perspectiva unei fetițe care trăiește într-un viitor post revoluția climatică și descoperă un jurnal despre prietenia dintre străbunica ei, Petra și activista de mediu, Raluca.

„Am lucrat la o poveste despre Roșia Montană și protestele care încercau să oprească exploatarea minieră cu cianură – dar și despre prietenia dintre Raluca și Petra, amândouă implicate activ în evenimentele din acei ani 2011 – 2013. Chiar dacă astăzi nu mai simt același optimism, cred că acțiunile activiste de atunci au avut un rost, și m-am bucurat să cunosc și să desenez povestea celor care au demarat întreg procesul. M-a emoționat și ideea că Petra și Raluca au scris împreună un jurnal pentru strănepoți. În contextul global actual, cred că tuturor ne-ar prinde bine să ne gândim cum vom fi priviți de generațiile viitoare, și ce le lăsăm moștenire”, spune Petra Dobruska.

ZIMBRUL – Mircea Pop

Graficianul Mircea Pop este cunoscut pentru ilustrarea a peste 20 de cărți, câștigând premiul pentru ilustrație de carte la concursul Cele mai frumoase cărți din România pentru volumul Lecții de dans pentru vârstnici și avansați, de Bohumil Hrabal. Pentru revista POC! autorul s-a inspirat din articolele documentate de Roxana Bucată și Elena Stancu despre zimbrii și a scris povestea primilor zimbri care și-au recâștigat libertatea în pădurile Moldovei.

Revista costă 50 lei și este disponibilă online.

Primul număr al revistei POC! a fost realizată în cadrul proiectului Verde-n față derulat de Asociația MaiMultVerde, în parteneriat cu Asociația Bloc Zero, cu susținerea HeidelbergCement România.

Evenimentul de lansare este organizat cu sprijinul Centrului Ceh București și Budweiser Budvar.

Parteneri: Asociația MaiMultVerde, Heidelberg, Centrul Ceh București, Școala Gimnazială „J.A. Komensky” Sfânta Elena

Parteneri media: StiriONG, filme-carti.ro, Ziarul Metropolis, Cinefilia.ro, Kiss FM Deva.

Foto: Niculai Lazur

27
/10
/16

La zece ani de la debutul editorial cu romanul Băiuțeii, scris împreună cu Filip Florian, și la șapte ani de la publicarea primului său roman, Şi Hams Şi Regretel, Matei Florian revine cu o nouă carte, îndelung așteptată de cititorii săi, Cexina Catapuxina, cea mai recentă apariție din colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom.

26
/10
/16

Cea de-a patra ediţie a Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care a debutat astăzi, 26 octombrie, aduce în faţa publicului, până pe 30 octombrie, profesionişti din domeniul cărţii, atât din ţară cât şi din străinătate. În cele cinci zile de FILIT, la Iaşi vor fi prezenţi scriitori, traducători, editori, organizatori de festival, critici literari, librari, distribuitori de carte, manageri şi jurnalişti culturali.

26
/10
/16

Premiul Femina a fost decernat marți scriitorului francez Marcus Malte pentru romanul „Le garçon”, care face o incursiune la începutul secolului XX prin ochii unui băiat care nu are nume, a anunțat la Paris juriul acestui prestigios premiu literar alcătuit exclusiv din femei. Femina deschide sezonul anual al premiilor literare în Franța, dintre care cel mai prestigios, premiul Goncourt, va fi anunțat la 3 noiembrie.

26
/10
/16

Scriitorul american Paul Beatty a fost desemnat marți seară câștigătorul prestigiosului premiu literar Man Booker, pentru romanul său The Sellout, devenind astfel primul american care primește această înaltă distincție. Câștigătorul Man Booker este recompensat cu 50.000 de lire sterline (61.000 de dolari).

25
/10
/16

Joi, 27 octombrie 2016, de la ora 19.00, iubitorii de carte sunt invitați la Librăria Humanitas de la Cişmigiu la o întâlnire-eveniment cu Ludmila Ulitkaia, una din cele mai importante voci ale literaturii contemporane, prilejuită de lansarea romanului ”Imago”, recent apărut în colecţia „Raftul Denisei“ la Editura Humanitas Fiction, în traducerea Gabrielei Russo.

25
/10
/16

Autorul „Cuvintelor potrivite” se naște sub semnul zodiacal al Gemenilor, în 21 mai 1880, la București, ca rod al conviețuirii nelegitime dintre tatăl român, Nicolae Theodorescu, funcționar de bancă și Rozalia Arghesi, de origine germană, venită din Ardeal, menajeră, în casa Theodorescu.

24
/10
/16

Iubitorii de carte sunt așteptați începând de miercuri, între 26 și 30 octombrie (de la orele 10.00 la 22.00), la ediția de toamnă a Kilipirim, cel mai important târg de carte cu discount din România. Evenimentul, la care intrarea va fi liberă, va avea loc la etajul al doilea al Unirea Shopping Center, Aripa Călăraşi.

23
/10
/16

Joi, 27 octombrie, de la ora 16.00, la Cărturești Verona, va avea loc lansarea volumului „Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini”, coordonată de David Esrig, care apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

22
/10
/16

Ediția de toamnă a târgului Kilipirim se va desfășura în perioada 26-30 octombrie, zilnic, între orele 10.00 şi 22.00, la Unirea Shopping Center, etajul 2, Aripa Călăraşi, oferind reduceri substanțiale la standul fiecărei edituri. Intrarea este liberă.

20
/10
/16

Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea Yale, persoanele care citesc mai mult de 3 ore şi jumătate pe săptămână au un risc mult mai redus de a muri prematur. În plus, există numeroase beneficii ale cititului, printre care stoparea declinului cognitiv și creșterea gradului de inteligenţă.

14
/10
/16

Premiul Nobel pentru Literatură ar trebui să deschidă o discuție îndelung ocolită: are literatura granițe - de ce ar avea? Judecând după furia cu care românii au și de această dată păreri, ai spune că trăim în mijlocul celui mai citit popor european. Să ne relaxăm: nu e chiar așa, ba chiar dimpotrivă.

14
/10
/16

De 43 de ani, Petru Popescu trăieşte şi scrie în Los Angeles. Este romancier, scenarist şi realizator de filme americane. A ales să emigreze în Statele Unite ale Americii în 1974 şi asta după o carieră de success în Romania, multe dintre romanele sale făcând vâlvă la acea vreme. „Prins”, „Dulce ca mierea e glonţul patriei”, „Să creşti într-un an cât alţii într-o zi”, „Sfârşitul bahic”, romane apărute în Anglia şi Suedia, apoi „Copiii Domnului”, toate fiind publicate pâna la plecarea sa din România.

13
/10
/16

Editura Nemira publică în colecția Yorick volumul Commedia dell’ arte. O istorie a spectacolului în imagini, concepută și coordonată de David Esrig. Cartea apare în România în premieră absolută, după 30 de ani de când a fost publicată în Germania unde a avut un succes extraordinar și a intrat în toate bibliografiile de la facultățile de artă.

13
/10
/16

Scriitorul Mircea Cărtărescu scrie pe pagina sa de Facebook că Bob Dylan nu ar fi avut nevoie de acest Nobel pentru Literatură, pentru că, deşi el însuşi l-a tradus în limba româna şi nu contestă faptul că este un poet şi un geniu muzical, crede că acest premiu major pentru literatură ar fi trebuit să fie acordat unui “scriitor adevărat”