Salvati Marele Ecran!
https://www.ziarulmetropolis.ro/salvati-marele-ecran/

În România există puţin peste 30 de cinematografe, 78% din oraşele ţării nu au nicio sală de cinema funcţională, iar numărul spectatorilor a scăzut de 50 de ori faţă de anii ’90. APFR şi TIFF au demarat o campanie prin care vor schimbe soarta „Marelui Ecran”.

Un articol de Petre Ivan|14 aprilie 2014

Asociaţia Pentru Promovarea Filmului Românesc (APFR), susţinută de Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), a demarat o campanie amplă care urmăreşte stoparea fenomenului de dispariție a cinematografelor, numită „Salvati Marele Ecran!”.

Un site interactiv, www.salvatimareleecran.ro, un documentar dedicat, numit „Cinema, mon amour”, campanii de crowdfunding, o caravană prin țară, un program special de filme la TIFF, alături de seminarii și dezbateri cu specialiști din Europa Centrală și de Est, sunt câteva dintre acțiunile acestei campanii.

Salvați Marele Ecran

În prezent, România este țara europeană cu cele mai puține ecrane raportat la numărul de locuitori. Dacă, în 1990, existau aproximativ 450 de cinematografe, astăzi au supraviețuit mai puțin de 30.

În mai puțin de 20 de ani, numărul spectatorilor a scăzut de 50 de ori față de anii ’90 şi mai puțin de 10 cinematografe au fost modernizate. 78% din orașele României nu au nici un cinematograf funcțional.

Filmele românești și europene, deși sunt apreciate și premiate la marile festivaluri, nu reușesc să ajungă la spectatorii români din cauza lipsei acute a sălilor de cinema, ca alternativă la multiplexurile axate pe programarea producțiilor comerciale.

Salvați Marele Ecran

Campania Salvaţi Marele Ecran! are ca scop sensibilizarea autorităților responsabile și a opiniei publice în sensul restaurării, conservării, modernizării și reintroducerii în sistem a ncinematografelor existente, dar nefuncționale.

TIFF 2014 va găzdui, în perioada 31 mai – 1 iunie, un workshop privind accesarea unor fonduri pentru reabilitarea cinematografelor, precum şi prezentarea unor proiecte de succes prin care au fost renovate și re-tehnologizate cinematografe din Polonia și Croația.

Salvați Marele Ecran

Totodată, o secțiune specială la TIFF va reuni filme care vorbesc despre dragostea pentru marele ecran. Printre acestea, Cinema at the End (r. Meritxell Soler, Julián Vázquez), un road movie în care o tânără călătorește din orașul natal până la capătul lumii, în Argentina, pentru a descoperi cum și de ce dispar cinematografele, și The Last Remaining Seats (r. Mario Piperides, Grecia – Cipru,), un documentar despre eforturile a doi oameni de a redeschide sala de cinema din satul lor.

În sprijinul campaniei vine şi documentarul realizat de Alexandru Belc (8 martie), Cinema, mon amour, care analizează motivele din spatele degradării sălilor de cinema și urmărește traseul oamenilor care au lucrat în acestea, oferind o imagine actuală a cinematografelor funcționale sau abandonate, la nivelul întregii țări.

Filmul va avea premiera la TIFF 2014, iar ulterior va fi organizată o caravană ce va ajunge în mai multe orașe din țară.

Foto cu Salvati Marele Ecran – www.salvatimareleecran.ro

04
/10
/21

Până la 14 octombrie, în cadrul Cineclubului One World Romania, pot fi vizionate gratuit pe site-ul Sahia Vintage câteva din filmele documentare, aflate la granița dintre funcția utilitară și vena experimentală, ale lui Mircea Săucan, dar și ale lui Radu Gabrea, Tudor Eliad sau Sergiu Nicolaescu.

01
/10
/21

BFFF 2021 a inclus o secţiune competiţională internaţională, la care s-au înscris peste 100 de scurtmetraje de modă, oferind patru premii. Câștigătorii au fost selectați de un juriu format din profesioniști din film, advertising și modă de pe scena locală și cea internaţională: Grigor Devejiev - Creative Director Jam Project, Marley Hansen - curator Nowness, Marcin Kempski - fotograf de modă londonez, Sandra Bold - Global Creative Director Publicis și Ina Borcea - fashion editor Harpers Bazaar.

30
/09
/21

Spectacolul continuă, acțiunea escaladează și toată sala vibrează pentru cel mai așteptat film din ultima perioadă, super producția 'Nu e vreme de murit' ajunge în avanpremieră pe marile ecrane din 30 septembrie la Cineplexx Băneasa, Titan, Sibiu, Satu-Mare și Târgu-Mureș.

29
/09
/21

CRONICĂ DE FILM Pentru un film de debut al unui regizor de teatru care nu a mai făcut până acum cinema, „Câmp de maci” (2020), de Eugen Jebeleanu, are o rigoare estetică neaşteptată, dar şi o lipsă de încrâncenare demnă de salutat.

28
/09
/21

CRONICĂ DE FILM „Crai nou” (2021), debutul Alinei Grigore, recent câştigător la Festivalul de la San Sebastian, aduce un aer proaspăt în cinematografia română.

28
/09
/21

THE FRENCH DISPATCH, LAND, QUO VADIS, AIDA?, scurtmetraje românești și internaționale, cele mai apreciate filme românești ale momentului si filmele premiate la Festival se văd în cadrul Retrospectivei ANONIMUL 2021 la ARCUB, Cinema Elvire Popesco și Terasa Institutului Francez între 28 septembrie și 3 octombrie.

27
/09
/21

În ultima săptămână din septembrie, „Cinema sub clar de lună“ aduce pe ecranul din Grădina Muzeului Național al Literaturii Române două dintre cele mai noi filme românești, Câmp de maci și documentarul Spioni de ocazie, alături de producții străine care au avut un parcurs spectaculos: Night of the Kings, aflat pe lista scurtă la premiile Oscar, și Apples, co-produs de Cate Blanchett și propus anul trecut de Grecia la Oscarul pentru Cel mai bun film internațional.

27
/09
/21

Frumoasa și bestia întâlnește viitorul tehnologiei în Belle, producția-fenomen semnată de regizorul japonez Mamoru Hosoda, care va deschide cea de-a 16-a ediție Animest. Prezentat în premieră internațională la Cannes, anime-ul Sci-Fi în care o adolescentă devine cea mai bună versiune a sa într-un univers paralel, creat în mediul virtual, se va vedea pentru prima dată pe marele ecran din România vineri, pe 8 octombrie, de la orele 18:30 și 21:30, la Cinema Elvire Popesco. Filmul va putea fi urmărit în curând în cinematografele din întreaga țară, distribuit de Bad Unicorn.

27
/09
/21

OPINIE Subfinanţat de nişte autorităţi nepăsătoare, fără cinematografe care să îi fie dedicate şi cu un public larg pus mai degrabă pe miştouri, filmul românesc de autor face performanţă an de an la cel mai înalt nivel. Iar 2021 o dovedeşte din plin. Este unul din paradoxurile româneşti.